eu chiar am patit o chestie de genul asta: aveam vreo 22 de ani, vreo 8 - 9 kg mai putin decat acum si am cunoscut intamplator un tip cu bani, destul de aratos, cu o masina decapotabila rosie MESERIASHA, care, din vorba in vorba, mi-a zis ca el are o garsoniera de inchiriat... eu eram chiar interesata, mi s-a parut ceva ciudat in atitudinea omului, dar am zis ca am eu pitici pe creier!
mergem deci, vad garsoniera, imi place... se ajunge la capitolul pret: omul imi explica (destul de delicat, de altfel) cam ce vrea el ca plata!
n-am stiut cum sa plec de acolo mai repede! si sincer nu cred ca daca "pretul" ar fi fost mai mare as fi reactionat diferit! pentru ca respectul de sine nu se poate plati... culmea stiti care e? daca tipul incerca sa ma "vrajeasca" fara sa-mi ofere bani ar fi avut oarece sanse de reusita!