by RobertIahn » Sat Dec 18, 2004 9:10 pm
Am sa explic situatia in care sunt in cele ce urmeaza. Eu si sotia mea suntem casatoriti de 4 ani. In tot acest timp parintii ei au incercat sa o convinga pe sotia mea ca o duce foarte rau si ca trebuie sa divortam. Practic, ideea de divort am auzit-o de la ei in prima saptamana dupa casatorie.
Sotia mea a terminat Universitatea Bucuresti la Limbi Straine si este profesoara de limbi straine. Eu am terminat Politehnica Bucuresti si sunt inginer. Acum 8 ani mi-am deschis firma si m-am reprofilat pe reparatii si intretinere retele de calculatoare. Nu am angajati: eu comand, eu execut. Am spus aceste lucruri ca sa intelegeti statutul social al familiei noastre.
Dupa absolvirea facultatii in 2000, sotia mea nu a avut nici somaj nici servici pana in septembrie 2001, dar in octombrie 2001 ne-am cumparat masina (o Dacie din 97, nu mare lucru).
Din 2001 in 2002 sotia mea a predat intr-o scoala generala. In septembrie 2002 si-a pierdut postul de suplinitor si a intrat in somaj. Totusi, din noiembrie 2002 avem un apartament cu 2 camere care, la momentul acela m-a secat de bani. A ramas sa ne platim datoriile pana prin august 2003.
Din septembrie 2003 sotia mea a primit un post de suplinitor la alta sc. gen., dar din octombrie 2003 am aflat veste ca suntem parinti.
In urma analizelor am aflat ca avem probleme cu RH-ul si ni s-a spus de catre medicul de familie ca trebuie urmat un tratament. Vreau sa spun ca din decembrie 2003 pana in martie 2004 sotia mea a fost tot timpul bolnava si cu tot felul de diagnostice (de la gripa pana la bronsita acuta) din cauza ca lua tot timpul cate o raceala de la scoala. Nu avea voie sa se trateze cu antibiotice pentru ca era gravida. In tot acest timp nu a avut concediu medical decat maxim 2-3 saptamani pentru ca medicul de familie si soacra-mea ii spunea ca pierde stagiul de cotizare la CAS. Medicul de familie nu i-a dat nici concediu de risc maternal, conf. OU 96/2003 pentru ca de abia aparuse ordonanta si nu o citise inca...
Va dati seama ca toata aceasta iarna a fost f.f.f. grea si plina de emotii. In tot acest timp soacra-mea o batea la cap sa avorteze, chiar daca la prima ecografie sarcina arata in regula.
In aprilie-mai 2004 am facut a doua ecografie (ecografiile au fost facute la SANADOR) si am aflat alta porcarie: copilul nu are degete la maini si picioare si nu mai este fata, este baiat) Am dus o munca de lamurire, trebuind sa inving aceasta teama a sotiei mele, plus stress-ul de la scoala cu copiii.
Inainte cu o zi sa nasca, sotia mea mi-a propus ca dupa nastere sa se duca cu copilul la parintii ei, ca sa aiba un ajutor mai bun. Greseala vietii mele este ca am fost de acord, numai ca sa-i fie ei bine. I-am dat 16 milioane pe care parintii ei au incercat sa-i justifice dupa 2 luni, pentru ca nu mai avea bani. Oricum, dupa 4 zile sotia mea nu a mai putut sa alapteze, asa ca am trecut pe Milumil 1. Ginecologul s-a aratat mirat ca nu mai alapteaza si mi-a spus ca din cauza stress-ului se intampla.
De pe 25.06.2004 pe 25.09.2004 a stat la parintii ei pentru ca o convigeau tot timpul sa mai ramana si ea ma convigea pe mine. Pe 25.09. a fugit de la ai ei si a venit acasa. Dupa o saptamana, pe 4.10. parintii ei i-au facut programare la psihiatru, care ne-a facut trimitere la spitalul Obregia. Pe 12.10 sotia mea era deja internata la spital, iar dupa 6 saptamani de internare a stat cu mine in perioada 22.11.-2.12., cand ai ei au chemat politia ca este scandal la mine acasa. Tin sa precizez ca eu nu eram acasa si au profitat de acest lucru pentru ca, in prezenta politiei care nu a inteles nimic, sa o ia la ei acasa. Cand am venit acasa, nu mi-a venit sa cred ce s-a intamplat si m-am dus la politie sa explic situatia.
Oricum, de pe 25.09. copilul este la mine si la 5 luni este foarte sanatos, foarte cuminte, are 8,5 kg. si 67 cm.
Doctoritei pediatru ii este foarte drag de el, este incantata ca este foarte sanatos. Am trecut de vaccinul de la 4 luni, ne pregatim de vaccinul de 6 luni.
Aceasta este povestea mea pe scurt, sunt sigur ca am omis foarte multe amanunte. Eu acum am moralul foarte scazut, dar in fata lui Cosmin (asa il cheama pe baietel) trebuie sa fiu foarte optimist. Mama lui a plecat pe 2.12 si el ii simte lipsa.
[/URL]
