Mai sunteti atras de partener/partenera dupa ani si ani?

[karenina]

De mult voiam sa pun intrebarea asta...Mai sunteti atrasi de partener la fel de mult ca la inceput (nu neaparat fizic se intelege)?
Ce calitati v-au atras si daca aceste calitati se mai mentin si acum?

Pe mine de exemplu m-a atras personalitatea puternica si pe parcurs am descoperit si alte calitati dar si defecte..
Exista voci care sustin ca secretul unei casnicii consta in a transforma defectele partenerului in calitati dar eu nu cred ca pot.
Avem perioade in care inca mai vibram impreuna dar si perioade de rutina care erodeaza relatia. Criticata de obicei este "ea" in cuplu si voiam sa discutam pe subiectul asta.

[Iullia]

Pe masura sa evoluezi intr-o relatie, normal ca apar si defectele.
Intrebarea e daca crezi ca poti trece peste ele, daca le poti accepta si daca poti sa te adaptezi.

Defectele sunt si la tine, si pt el este o surpriza sa le descopere si o lupta intre obisnuire si acceptare.

Si acum revenind la intrebare, raspusul meu e da, noi incercam sa fie mereu aprinsa flacara dintre noi, si intretinem flacara asta amandoi.

Am evitat plafonarea relatiei, pana acum am reusit.
Si chiar facem totul pt a nu ne lasa blazati de monotonie.
N-as putea sta langa cineva care nu-mi mai starneste interesul, si nici sotul meu n-ar face-o.

Ne-am lasat slefuiti unul de altul, ne-am consolidat impreuna ca, (virgula) cuplu, am invatat sa traim impreuna.

[lilya]

[Iullia]

Rutina intervine obligatoriu, important este sa nu ne lasam blazati, si sa o acceptam in termenii nostri.

[karenina]

Este careva dintre voi intr-o relatie ce depaseste sa spunem 10 ani? Si eu as vrea sa inving rutina sau monotonia instalata si cunosc destula teorie..mai rau stam cu practica.
Nu cred ca intr-un cuplu mai vechi nu exista rutina...ea poate fi un accident tranzitoriu in viata cuplului sau poate fi un mod confortabil de convietuire.
Pe masura ce inaintam in parteneriat ajungi sa-ti cunostia atat de bine perechea incat uneori te deranjeaza toate gesturile/faptele previzibile..Cuplurile mature imi vor da dreptate aici: ne cunoastem atat de bine partenerul incat el nu ne mai poate surprinde: stim dinainte ca isi doreste sex dupa ce adoarme copilul, stim dinainte ce replica ne va da, cat va intarzia la o intalnire sau ce cadou ne va face...
O persoana ne atrage la inceputul relatiei pentru ca ne si surprinde dar incetul cu incetul ajungi sa-ti cunosti atat de bine jumatatea ca aceste particularitati ale persoanei pe care o iubeam, ameninta sa devina surse de iritare.
Stiu ca o sa-mi sugerati sa invat sa comunic...Eu nu cred ca voi putea sa-i sugerez sotului meu (nici macar indirect) ca vreau sa fiu surprinsa si nu stiu sau nu pot sa-i comunic dorintele si asteptarile mele. Vreau sa vada asta din limbajul nonverbal, din starile mele, din modul cum ma imbrac, cum ma transform (fizic sau psihic) pentru mine sau pentru el...

[Iullia]

Tocmai spusesem ca rutina poate fi indulcita doar daca amandoi fac ceea ce trebuie nu doar unul.

Sotului meu ii place sa ma surprinda, implicit si eu il surprind.
Normal ca dupa un tip incepi sa te cunosti, dar nu f bine, sunt cupluri care dupa 25 de ani de casnicie, au facut lucruri la care partenerul nu s-ar fi asteptat.

[psyche]

In primul rand cred ca cei/cele care raspund la acest topic ar trebui sa spuna vechimea relatiei inainte de a raspunde. Este mare diferenta intre un cuplu care e format de 2 - 3 ani si unul care are 15 ani la activ. De aceea il consider un aspect important.

Noi avem 4 ani la activ. Monotonia/rutina/oboseala/iritarea s-au facut cateodata simtite si la noi. Dar eu sunt o persoana foarte jucausa si de obicei reusesc sa aduc ceva nou. Poate asta se datoreaza si faptului ca tot de obicei ma plictisesc f repede.

Chiar daca partenerul nu initiaza el chestiile care rup rutina este intotdeauna deschis la orice idee care implica cuplul si asta este ceea ce ma incanta printre altele la el.

Toate bune.

[lilya]

Da e bine sa specificam si cat de "tanara" sau cat de "batrana" e relatzia.
7 ani

[karenina]

aproape 11

[claudel]

Eu sunt intr-o relatie de 13 ani.Nu pot sa zic ca este ca si la inceput pentru ca sunt alte conditii..stam intr-o garsoniera, avem un copil mare deja (are 9 ani) deci momentele de intimitate sunt mult mai rare .Dar vad si simt ca sotul meu ma doreste ca la inceput...ba poate si mai mult .... .In schimb eu....colaborez mai greu, nu pentru ca nu l-as dori ,ci din cauza conditiilor de care vorbeam mai sus.Stiti ca noi femeile suntem mai sensibile,ne trebuie mai mult timp..si din cauza asta imi pierd elanul.
Nu am sa sustin nici intr-un caz ca avem o relatie super perfecta [8D] mai avem si noi certuri, divergente dar in cazul nostru casnicia e mult mai frumoasa acum decat in urma cu cativa ani.Ne cunoastem si defectele si calitatile si am invatat sa traim cu ele.
Si mai cred ca in primul rand femeia detine armele cele mai puternice pentru a evita instalarea rutinei=saturatie.Trebuie sa fi ingrijita, preocupata de aspectul tau exterior sa simti tu ca esti frumoasa pentru ca atunci si cel de langa tine te vede asa.Daca tu nu te placi pe tine, daca tu insuti te-ai saturat de tine atunci clar ca si el va avea aceleasi "simptome".Si daca totusi se instaleaza aceasta temuta rutina atunci un mic "soc"revigoreaza relatia.Poate ne schimbam atitudinea, look-ul,nu mai stiu, incercam sa-i facem putin gelosi(eu asta am facut recunosc spasita)si ii trezim.
Bineinteles ca totul difera de la caz la caz.Nu exista oameni la fel si nici casnicii la fel....nu exista o reteta universala.Dar recunosc exista oameni norocosi din punctul asta de vedere.Si eu sunt unul dintre ei.
Va pupicesc.