eu stateam azi noapte si ma gandeam cum o sa fie BB, cum o sa arate, cum o sa interactionam...
mi-am adus aminte de subiectul asta si mi-a venit in minte o intrebare pentru voi:
cum de imi iubesc copilul care inca nu s-a nascut? ce anume naste aceste sentimente atat de puternice pentru o persoana oarecum "virtuala"? mi se pare ca e mult mai miraculos faptul ca-l iubesc deja decat faptul ca o mama nu-si poate iubi copilul de la inceput. aproape ca incepe sa nu ma mai mire deloc atitudinea acelei mame!
e vorba de instinctul de conservare a speciei? de modificarile hormonale? (dar tatii nu au modificari hormonale de sarcina si totusi cei mai multi isi iubesc copiii chiar inainte sa se nasca). sau e vorba de o imagine ideala pe care mintea mea o proiecteaza asupra lui
![bebe [bebe]](./images/smilies/copil.gif)
? (pentru ca in mod sigur nu am cum sa-l iubesc pe
![bebe [bebe]](./images/smilies/copil.gif)
real din burtica atata vreme cat nu stiu cine e el!!!)
poate ar fi trebuit sa deschid un topic nou pentru intrebarea asta, dar mi s-a parut ca cele 2 intrebari se leaga si se completeaza!