Mai mamici, eu tind sa fiu de accord cu
Trompi, pt. ca si eu cunosc atatea cazuri de copii care au fost crescuti cu grija sa nu planga copilul, sa fie prezente mamicile la prima strigare, sa le faca tot pe plac si au ajuns niste copii tirani!
Sunt perfect de acord ca un copil are nevoie de atingeri, mangaieri si muuulta dragoste, dar cred ca are nevoie si de un program bine stabilit care sa-l ajute cand o sa mai creasca.
Mai sunt de acord si cu programul pe care si-l face un copil singur, dar cand are deja un an si copilul se culca tot la ora 12-1 noaptea, deja nu cred ca e bine! Si cred ca de regula copii care nu au ajut nu program de mici ajung in situatii de astea, cand deja e prea greu sa-l mai schimbi!
Eu am avut mari probleme cu Bria cand era micuta( pe la 6-9 sapt.), dar daca mie dr. mi-a spus sa nu-i dau de mancare decat la 3 ore, pai la 3 ore ii dadeam, desi ea plangea de mama focului( stiu, e sinistru si eu plangeam langa ea, dar...asa era bine pt. ea!), apoi a urmat masa la 4 ore- si mai rau, dar a trecut si acum e bine, cu program facut! si dupa mine, nu vad sa fi suferit cu ceva copilul, adica nu e traumatizat din cauza plansului!
Iar cu somnul...niciodata cu noi in pat( e, cel putin nu inca!
![indragostit [il]](./images/smilies/inlove.gif)
)
Dar spuneti-mi si mie va rog cum dormiti cu un copil asa mic in pat? care unde doarme?
![bebe [bebe]](./images/smilies/copil.gif)
pe perna sau nu? ca eu nu-mi pot imagina!