by Claire » Tue Jan 31, 2006 1:59 pm
Intr-adevar abandonul copiilor este o problama complexa si are multe aspecte, social, jurdic, psihologic.
Incerc sa-mi spun si eu parerea, deoarece am lucrat mai multi ani in asistenta sociala si implicit si cu aceste mame.
Multi invoca saracia, dar aceasta nu este in sine o cauza de abandon, decat combinata cu alte aspecte.
Asa din ce imi vine in minte pe moment , o schita de portret a mamei care abandoneaza copilul: femei singure, necasatorite, varsta mica la nastere, nivel scazut de educatie, alti copii acasa, tulburari de personalitate, instabilitate emotionala, intelect liminar, dependenta de alcool sau droguri.
In general se combina unul sau mai multi din acesti factori cu o situatie materiala precara si cu o slaba retea de suport social, adica nu are pe nimeni care sa o ajute si sa o sustina.
In general aceste persoane sunt ignorante, nu folosesc nici o metoda contraceptiva, unele nu stiu, altele nu vor.
Amploarea creste in cazul copiilor nascuti prematur care sunt mai predispusi la abandon, a celor cu greutate mica la nastere sau probleme de sanatate.
Dupa cum a spus Mina exista si mame pentru care acest lucru este dureros si constientizeaza acest lucru.
Din pacate in aceasta categorie sunt extrem de putine mame, si au la dispozitie centre maternale unde sa mearga cu copilul si suport material, psihologic si juridic.
Majoritatea insa, lasa copilul senine in maternitate sau spital si pleaca.
In practica mea un numar impesionant de cazuri era reprezentat de mame care fugeau din spital. Da, asta era termenul, fugeau!!!! Nu ma intrebati cum, in conditiile in care cecelalte mame abia se miscau dupa nastere, ele la o zi doua dupa nastere dispareau.
Adica veneau sa nasca, nu aveau buletin, sau era expirat, dadeau o adresa falsa, nasteau si plecau din spital, si nu prea li se mai gasea urma. Apoi copilul urma traseul maternitate-leagan-centru de plasament, sau pentru cei mai norocosi adoptie.