acum eu fac haz de necazul meu ....Deci GATA frunte sus si sa privim spre viitor care e extraordinar

,fara a ma gandi ca voi ramane insarcinata.el se gandea sa avem un copil abia dupa ce isi revine ca sa avem cu ce il intretine.zis si facut.a venit craciunul,revelionul...eu nu mai suportam fumul de tigara(fumatoare de fel),dar tot nu ma gandeam ca as fi gravida...pe la jumatatea lui ian mi-am dat seama ca nu am mai avut ciclu de multisor asa ca hai sa imi iau un test...asa..."la misto".am facut testul si...nimic....nu stiam s-l citesc
.ies din baie,ii zic lui kip"mai mama nu stiu...asta nu zice nik" si se uita el,descopera unde trebuie citit si erau 2 liniute.am simtit un amestec de teama cu bucurie.in cateva sec a disparut teama si au ramas doar lacrimile de bucurie.si uite asa m-am indrogostit din nou de sotul meu,el de mine,el schiop,eu grasa
.sarcina a fost f usoara,fara greturi,fara fitze,doar cativa nervi,am ramas f activa,chiar cu 2 saptamani inainte de a naste ne-am apucat de renovat camera copilului.pe 22 aug m-a chemat doctorul la ultimul control inainte de a naste.eu mi-am lasat treaba neterminata acasa,m-am dus makiata,aranjata ca pt intalnire
.cand mi-a vazut burtoiul m-a intrebat dak vreau sa nasc(era sarcina pelvina) si eu am zis ca da(dooh).am avut mare noroc pt ca avea cordonul in jurul gatului si era vinetiu deja.la 11.30 am nascut,la 12.30 inca sub efectul anesteziei ii faceam declaratii de dragoste sotului,soacrei,unei matusi,asistentelor...si mi-am vazut si puiul.rosu si botit dar era al meu...al nostru.dupa 5 zile am plecat acasa,am iesit din spital plangand...abia atunci m-a lovit:am un copil,cel din bratele meu depinde de mine acum si fericirea mea de el.mi-am revenit relativ repede dupa operatie.akum avem 5 luni de bucurie,de vis trait,de rasete si plansete.
,fara a ma gandi ca voi ramane insarcinata.el se gandea sa avem un copil abia dupa ce isi revine ca sa avem cu ce il intretine.zis si facut.a venit craciunul,revelionul...eu nu mai suportam fumul de tigara(fumatoare de fel),dar tot nu ma gandeam ca as fi gravida...pe la jumatatea lui ian mi-am dat seama ca nu am mai avut ciclu de multisor asa ca hai sa imi iau un test...asa..."la misto".am facut testul si...nimic....nu stiam s-l citesc
.ies din baie,ii zic lui kip"mai mama nu stiu...asta nu zice nik" si se uita el,descopera unde trebuie citit si erau 2 liniute.am simtit un amestec de teama cu bucurie.in cateva sec a disparut teama si au ramas doar lacrimile de bucurie.si uite asa m-am indrogostit din nou de sotul meu,el de mine,el schiop,eu grasa
.sarcina a fost f usoara,fara greturi,fara fitze,doar cativa nervi,am ramas f activa,chiar cu 2 saptamani inainte de a naste ne-am apucat de renovat camera copilului.pe 22 aug m-a chemat doctorul la ultimul control inainte de a naste.eu mi-am lasat treaba neterminata acasa,m-am dus makiata,aranjata ca pt intalnire
.cand mi-a vazut burtoiul m-a intrebat dak vreau sa nasc(era sarcina pelvina) si eu am zis ca da(dooh).am avut mare noroc pt ca avea cordonul in jurul gatului si era vinetiu deja.la 11.30 am nascut,la 12.30 inca sub efectul anesteziei ii faceam declaratii de dragoste sotului,soacrei,unei matusi,asistentelor...si mi-am vazut si puiul.rosu si botit dar era al meu...al nostru.dupa 5 zile am plecat acasa,am iesit din spital plangand...abia atunci m-a lovit:am un copil,cel din bratele meu depinde de mine acum si fericirea mea de el.mi-am revenit relativ repede dupa operatie.akum avem 5 luni de bucurie,de vis trait,de rasete si plansete.

Return to Copilul de la 0 la 1 an
Users browsing this forum: No registered users and 0 guests