Sa inseli sau nu?

[just_vyo]

Fetelor am si eu o intrebare ....v-ati gandit vreodata sa va inselati partenerul?Daca da,ce v-a facut sa va ganditi la asta?Ce trebuie facut sa nu ajungi sa ai astfel de ganduri?!

[danamar]

Te gandesti pe bune,sau a fost doar asa,o intrebare?

[just_vyo]

Doar o intrebare...asa pentru viitor,ca sa nu ajungi sa ai gandurile astea.

[doinaden]

Hola mamici
Pana sa il intalnesc pe sotul meu,inainte sa ma casatoresc, nu am ezitat sa imi insel partenerul.Si el facea la fel.Dar eram tineri si la inceput, cred ca din curiozitate o faceam. Eu aveam 18 ani, el 20. Dar acum cand am luat decizia de a intemeia o familie, de a merge impreuna pe un sg drum nu se pune problema.

[powerpuff_girl]

Nu,nu pot sa cred ca ai vorbit serios. Pur si simplu ai vrut sa ne dai o tema de meditatie,nu? Pentru ca daca te-ai gandit la asta intr-adevar atunci inseamna ca pe ici pe colo scartaie ceva. Eu asa vad lucrurile. Adica eu nu cred ca poti in acelasi timp sa-ti iubesti partenerul si sa-l inseli. Chestia pe care o spun unii barbati cum ca "draga a fost doar o aventura eu tot pe tine te iubesc" e o porcarie. Si chiat in cazul in care nu mai exista iubire si te-ai gandit deja la altcineva, eu sunt de parerea ca mai intai termin cu relatia asta oricare ar fi implicatiile si apoi intru in alta relatie. Deci daca ar fi sa-ti raspund la intrebarea ta, chiar ipotetica fiind, asa de dragul conversatiei de pe forum, iti spun ca nu, nu m-am gandit niciodata sa-mi insel partenerul. La intrebarea ce trebuie facut ca sa nu ajungi sa te gandesti la asta raspunsul meu este ca e suficient sa-ti iubesti partenerul si poate aparea Tom Cruise ca tot n-o sa te gandesti sa-l inseli.

[Sictiritul]

1. Nu. Daca te-ai casatorit cu el/ea ai facut-o in cunostinta de cauza, intelegind implicatiile si angajamentul fata de relatie si promisiunea fidelitatii. In definitiv, daca e vorba de inselat, de ce sa te casatoresti? Te casatoresti cu cineva care vrei sa iti fie alaturi pentru tot restul vietii.

2. Ar fi absurd sa iti imaginezi ca dupa ce te-ai casatorit nu or sa mai fie tentatii. Ba, din experienta mea, pot spune ca ele sint si mai multe decit inainte. Numai ca tocmai pe asta se bazeaza o familie/casatorie, pe increderea in celalalt, pe constiinta faptului ca ai renuntat la ceva (libertatea de a te culca cu cine vrei cind vrei) pentru ceva mult mai mare si mai frumos (bucuria de a avea un sot/sotie pe care sa il iubesti complet si dedicat pentru tot restul vietii, LA BINE SI LA RAU).

3. Ca urmare, in cazul in care ti-ai insela partenerul raul cel mai mare nu ar fi dat de actul sexual in sine, cit de nesinceritate, de minciuna, de tradarea increderii celuilalt.

4. Din pacate, nici sinceritatea post-factum nu rezolva mare lucru, ba dimpotriva, eu sustin ca inrautateste situatia. Eu n-am auzit de om care sa inghita bine galusca aia cu "te iubesc, cu ea/el a fost doar sex, un simplu accident, imi pare rau, nu se mai intimpla".

5. Anecdotic, pot sa iti spun ca eu cu sotia am ajuns la urmatoarea conventie: "nu ai voi sa ma inseli. daca ma inseli, fa in asa fel incit sa nu aflu. daca aflu, s-a terminat". E o conventie amuzanta, pentru ca

6. Eu am convingerea ca minciunea iese intodeauna la suprafata. Cu cit incerci sa o ascunzi mai tare, cu atit mai naspa iese. Eu nu sint deloc gelos, sint un tip distrat, cu nasul in treaba lui (calculatoare, economie) si nu acord atentie detaliului. Sotia mea stie ca daca ar vrea, i-ar fi foarte usor sa ma insele. Mult m-ai usor decit mi-ar fi mie, de exemplu, pentru ca eu nici nu pot sa mint cu dezinvoltura, ma tradeaza expresia de fiecare data. Insa ea mai stie si ca sint un tip inteligent, genul care are nevoie doar de scinteie ca sa scoata un rationament inductiv cu o concluzie interesanta ("de ce e capacul de la wc ridicat, cind eu l-am lasat jos dimineata"?) si s-ar teme tocmai de scinteia aia.

Concluzia mea:
1. nu iti insela partenerul: il ai pentru o viata, nu iti bate joc.
2. daca iti inseli partenerul, trage o concluzie:
a) sau a fost un accident si stii sigur ca nu se va mai intimpla altul
b) sau relatia ta cu partenerul a ajuns intr-o etapa de reconsiderare
In primul caz fa in asa fel incit sa nu stie nici vintul, ingroapa totul, sterge urmele si minti cit de bine poti, rugindu-te fierbinte sa nu afle vreodata.
In al doilea caz, e timpul sa pui lucrurile pe masa si sa le transezi, cu cit mai sincer si mai direct cu atit mai putina suferinta pentru toata lumea.
3. Nu uita, ca minciuna iese intotdeauna la iveala, este doar o chestiune de timp. (si asta e un adevar tot atit de implacabil ca legea gravitatiei).

[just_vyo]

Sunt bucuroasa ca mai exista si oameni cu capul pe umeri!!! [dual]

[miti76]

, Sictiritule!

[Claudia_34]

Cei care inseala nu stiu ce vor de la viata lor amoroasa. Ar vrea sa aiba "doua intr-una". Sa-si iubeasca si nevasta, si amanta, in continuare si, daca s-ar putea, sa nu fie nimeni suparat. Mie mi-e scirba de faptul ca exista asemenea oameni. Insa traim printre ei, cu ei defilam.
Asa ca, daca cuiva ii tropaie hormonii prin trup, n-are decit sa-si faca de cap. Dar sa lase sufletul la usa "locsorului nebuniilor", ca altfel clacheaza. Rau de tot!

[Sictiritul]

Eu nu m-as grabi sa dau cu piatra. In definitiv, nu e imposibil sa iubesti doi oameni deodata, cu pasiune, cu toata inima si sa fii incapabil sa iei o decizie. Poate ca traiesti o drama si nu vrei sa renunti nici la unul nici la celalalt. Ar fi bine ca lucrurile sa fie simple, in alb si negru si sa poti sa iei decizii fara sa suferi. Din pacate, in marea majoritate a cazurilor nu e asa.