Dar ce o sa-i spun eu baietelului meu cand o sa creasca si o

[gabi-cta]

Robert, nu ai mai scris nimic de Cosmin. Imi e dor sa mai citesc despre el, chiar daca nu postez raspunsuri (spre rusinea mea).

[RobertIahn]

N-am mai scris de mult...

De atunci s-au intamplat multe... Am discutat zilnic cu sotia mea la telefon si fata in fata ca ar fi bine sa mai vina si ea sa mai vada copilul, sa isi aduca aminte ca are un baietel frumos de 1 an. Ultima oara venise sa-l vada pe 11 iulie, apoi, dupa cum scriam mai sus, a trimis un control de la Protectia Copilului. In rest numic.
Am fost nevoit sa deschid un alt proces in regim de ordonanta presedintiala, prin care sa o oblig ca macar sa-si respecte indatoririle de parinte si sa contribuie lunar la cheltuieli. Mai ales ca se punea problema ca din nou sa merg cu Cosminel la Budimex la un curs de gimnastica de recuperare, asa cum am facut si prin martie-aprilie.
Am castigat procesul, dar nici acest proces nu a fost in regula pentru ca s-a asimilat idemnizatia de crestere a copilului cu venit propriu. Dar idemnizatia pentru cresterea copilului nu este un venit realizat din salarii, din colaborari sau alte contracte comerciale, ci este o asigurare, conform legii 19/2000. Chiar m-a intrebat judecatoarea daca cei 7800000 lei sunt net sau brut. Drept urmare, un sfert din aceasta idemnizatie i se cuvine copilului, prin aceasta confuzie intre venit si idemnizatie.
Asta s-a intamplat in luna iulie...

[RobertIahn]

Incepand de pe 10 august am ramas singur cu baietelul acasa si atunci am rugat-o pe sora mea sa ma ajute sa-l tina la ea 2 saptamani. Asa am discutat initial.
Dar in acelasi timp am hotarat sa incerc sa o conving pe sotia mea sa vina acasa, sa stam singuri fara copil. Am vrut sa ma conving de starea ei de sanatate si, poate ca discutand cu ea, sa o conving, daca totul ar fi in regula, sa renunte la divort. Am vrut sa discut mult cu ea despre copil, despre problemele lui, despre gingasiile lui.
Tot de pe 10 august am reusit sa o conving sa vina pana la urma si am stat vreo 5 zile la discutii amandoi.
Pe 15 august l-am adus pe Cosminel acasa, dupa ce a stat 5 zile la tara la sora mea. De atunci pana pe 28 august am fost toti trei impreuna pentru prima oara de cand s-a nascut baietelul. Au fost 2 saptamani cat de cat normale, dar cand o intrebam pe sotia mea ce are de gand in continuare incepea scandalul. Asa ca in aceste 2 saptamani nu am reusit sa aflu ce vrea sa faca in continuare. In tot acest timp a stat cu bagajele pregatite la usa, incluzand lucruri de-ale baietelului pe care le-a adus ea, jucarii etc., fiind pregatita in permanenta sa plece. Ma temeam sa nu plece cu copilul...
Pana la urma a plecat pe 28 august si de atunci am revenit la situatia initiala de dinainte.
Nu am reusit sa trag nici o concluzie sigura din aceste 2 saptamani de convietuire... Nu-mi dau seama in ce ape se scalda...
Astept data de 13 septembrie, data la care este urmatorul termen al divortului...

[gabi-cta]

Chiar ca te-a lasat in coada de peste. Poate totusi isi va reveni! Sper sa va fie bine, indiferent de final.

[RobertIahn]

Revin dupa 3 luni de pauza.
Situatia este mai rea decat inainte. Procesul de divort inca nu s-a terminat.
Cosminel face in curand, de Craciun, 1 an si 6 luni. A inceput sa mearga.
Sotia mea nu mai vrea sa-l vada de 3 luni, zice tot timpul ca este racita. Vorbesc foarte rar cu ea, cam o data pe luna. Avem pe 20 decembrie urmatoarea infatisare la proces, dar cred ca se va amana din nou...

[Dana103]

La multi ani! La multi ani, Cosminel! Sa fii cuminte si sa il asculti pe tati!

[Iullia]

Nu stiu si nici nu inteleg de ce ai avut impresia ca te va judeca cineva.
Cazul tau nu este unul fericit, totusi, parerea mea este ca te poti descurca cu acest copil.
Sunt situatii cand unul dintre parinti, nu sunt pregatiti sa fie parinti.
Inteleg ca asta s-a intamplat cu sotia ta.

Statul roman nu este pregatit sa faca fata situatiei in care un parinte nu-si indeplineste indatoririle de intretinere. Aici vorbesc din experienta mea.

Sper ca vei reveni cu vesti bune.

[Iullia]

Si ca sa-ti raspund la intrebarea: ce-am sa-i spun baietelului meu cand o sa creasca?

Nu prea multe, copilul va interpreta in felul sau aceasta poveste, care este a copilariei lui.
Nu trebuie sa vorbesti despre mama lui, doar daca te intreaba, si niciodata la modul urat.
Va considera ca tu ai facut-o sa plece.
Lasa sa treaca timpul, si-si va da singur seama de ceea ce s-a intamplat.

Pt el conteaza mai mult faptul ca n-a fost langa el, cand a avut nevoie, decat orice explicatie, oricat ar fi ea de pertinenta, din partea ei.
Cel mai bun judecator intre voi, este copilul.
Singur va vedea ceea ce trebuie.

[bitta]

Robert, toata stima pt tine! esti, intr-adevar un tata minunat care, cu adevarat face orice pt copilul lui.
dupa ce-am citit aici, cred ca sotia ta nu mai vrea sa stea cu tine... cu voi. e prea mult influientata de familia ei. atunci, sa ramana sanatoasa cu maica-sa.

mai da-ne vesti despre voi.

[RobertIahn]

Au mai trecut 5 luni de cand nu am mai scris aici nimic. Situatia este aceeasi: procesul se judeca in continuare, Cosminel face in scurt timp 2 ani (luna viitoare) si este la mine. Mama lui nu a mai trecut sa-l vada din ianuarie. Practic, din septembrie pana acum l-a mai vazut o singura data, in ianuarie.
In scurt timp procesul se va termina, sper ca in 2 saptamani sa se intample asta. Sper sa am castig de cauza, este foarte greu sa lupti cu mentalitatile din tara asta.
Ma pregatesc de taierea motului lui Cosminel.