Buna fetelor,
Ma numesc Claudia si vreu sa va spun povestea mea.Sunt casatorita cu sotul meu de 4 ani iar acum apropae 2 ani a venit pe lume ingerul meu pe nume Iulia.Povestea noastra de dragoste nu a avut prea multe incidente si ne-am iubit de la inceput.Dar in momentul in care a aparut ingerul nostru sa schimbat ceva.A fost un copil programat si dorit de amandoi.
In primele luni de viata ,datorita faptiului ca sotul meu lucra foarte mult, nu avea timp(sau nu stia cum)sa se ocupe prea mult de copilul nostru.Acest lucru nu l-am simtit pentru ca eram mult prea fascinata de ingerasul meu.La un moment dat pe la 5 luni sora mea a nascut o fetita si locuieste in casa parintilor mei la 600 km distanta de noi.De comun acordc am hotarat ca datorita faptului ca sotul meu munceste foarte mult(iar sora mea era divortata) sa vin cu copilul sa stau o perioada cu ea.Ne vizita in fiecare luna vorbeam de 10 ori pe zi la telefon si totul era ok.
La un moment dat cand deja Iulia era mai mare am revenit la Bucuresti pentru o perioada mai scurta.Atunci am realizat ca fetita fiind mai mare avea nevoie de ajutorul lui si seara la ora 18 cand se intorcea acasa nu se ocupa decat maxim 5 minute de ea.Ma deranjat foarte tare acest lucru si am discutat cu el aceste probleme, dar el zicea ca mie mi se pare doar(statea pe internet non stop de cand venea de la servici si pana se culca).Am discutat si iar de comun acord am venit sa petrec sarabatorile cu sora mea el fiind la fel de apropiat de noi (telefonic!)si ne vizita.In ianuarie anul acesta am mers impreuna din nou la Bucuresti si am stat 3 luni impreuna cu sotul meu.Sotul meu la fel nu se ocupa de fetita cand venea de la munca iar fetita deja vroia sa se joace mult cu el,iar el gasea mult mai interesant internetul.Din nou am avut discutii si am incercat prin toate metodele sa-l fac sa se ocupe de copil(iesit 30 minute afara cu el ,baita etc)si facea lucrul acesta in prima zi iar a doua zi o lua de la capat.
In martie el avea 3 saptamani de concediu si am hotarat sa mergem la sora mea sa petrecem acolo concediul iar dupa aceea cu acordul lui sa plec la parintii mei in Italia.(pt o perioada scurta urmand sa ma intorc la Bucuresti dupa ce revin din Italia si sa merg la mare cu mama lui).
Ne-am despartit in cele mai bune conditii ca o familie fericita!
Am revenit din Italia mai repede de cat se asteptase el si asta ca deja ma plictisisem foarte mult printre straini, cu gandul sa ma intorc la Bucuresti.
Dar surpriza ,el a fost foarte nervos ca am revenit si mi-a spus ca nu vrea sa merg la Bucuresti pt ca el se muta cu serviciul la Ploiesti si probabil ca nu o sa-mi convina sa stau singura.
A fost o discutie destul de aprinsa si timp de o luna nu adat un telefon nici macar sa vada ce face fetita.
Aici a fost momentul in care sa produs ruptura pentru ca eu cred ca si-a gasit pe cineva.
L-am sunat dupa o luna si i-am explicat din nou ca chiar daca e suparat pe mine cu copilul nu ar trebui sa se poarte asa.
Am vorbit dar discutii destul de reci siil rugam sa vina sa ne ia sau sa isi vada fetita.Sub diverse pretexte ca e ocupat etc.a venit dupa 4 luni sa-si vada fetita.Mi-a retras cardul bancar,fara sa ma anunte (desi el zice ca nu!)si 3 luni de zile nu mi-a dat un ban pentru copil.
In septembrie in sfarsit cand dupa discutii telefonice se aplanase totul a venit si am vrut sa plec cu el la Bucuresti.Dar din nou imi spune ca e mai bine sa mai raman pana incep serviciul aici pentru ca el este foarte ocupat si nu are timp de noi.
Totul decurgea normal (cel putin asa parea)cauta femeie care sa stea cu fetita dupa ce incep serviciul cand SURPRIZA!acum 4 zile am primit prin posta actele de divort!!!
A fost un soc pentru ca am vorbit cu el zilnic si totul mergea bine, iar el mi-a ascuns lucrul acesta.
Nu vrea nimic si nu imi face probleme ,dar acum a inceput sa ma sune de 3 ori pe zi si purtam discutii pe care ar fi trebuit sa le avem inainte de a face lucrul acesta.
Imi spune inclusiv ca si acum nu este convins ca vrea cu adevarat sa divorteze, dar e prea tarziu!
Ma doare sufletul sa stiu ca eu sunt vinovata de toate acestea si ingerul meu va sti acest lucru.
Sunt mai mult decat convinsa (chiar daca nu am dovezi ca are pe cineva) pentru ca mi-a mai spus ca a fost o hotarare de moment, ca isi iubeste mult de tot fetita si face orice ca sa-i fie bine.
Vreau sa ma sfatuiti si voi, am nevoie de voi(procesul este pe 17 noi)
Sper sa aveti rabdarea necesara sa cititi ce-am scris.Multumesc Claudia[/list]
[/URL]