copil si cariera?

[Primrose]

Eu sunt printre putinele mamici care a stat acasa mai mult: 5 ani. (unii ar zice ca-i foarte mult ).
Am incercat sa-mi reiau serviciul dupa primul an, dar primul meu era tare dificil sau poate n-am avut eu inima sa-l las... Cert este ca am amanat inceperea serviciului si uite asa am ramas insarcinata a 2-a oara si iar am hotarat ca nu e momentul.
Al treilea an m-a gasit cu 2 copii - un bebe in brate pe care-l alaptam si un prichindel care se tinea de fusta mea, gelos si neastamparat.
Si... am mai stat un an.
La al 4-lea an eram deja experimentata in meseria de mamica, stateam la sueta cu mamicile mai tinere si le dadeam sfaturi, tineam casa luna stele (a se citi: toate erau varza!) si slabeam vazand cu ochii (am ajuns de la 60 la 50 de kg).
In an 5-lea an (si cu asta inchei ca v-ati saturat si voi) am inceput sa ma plictisesc, l-am dat pe baiat la gradi si ma distram prin casa cu Maria, care sa dovedit o fetita de gasca, rezonabila, care se juca si singura in patut.
Si asa, ca sa scap de deprimare si-mi rezolv crizele de personalitate, m-am hotarat sa incep serviciul.
Si gata.

[CANDRE]

Buna ! Pentru mine e o intrebare mult prea delicata . Dar de la inceput va spun ca cine crede ca statul acasa 2 ani cu copilul este roz ...se inseala ! din punctul meu de vedere nu poti sa ai copil mic si sa faci si cariera . deci , titlul ar avea un raspuns : copil sau cariera! , in nici un caz amandoua . IAR SA STAI 2 ANI ACASA IN CONCEDIUL DE INGRIJIRE A COPILULUI E O ADEVARATA PETENTA , pentru mama si pentru cariera ei . asta e punctul meu de vedere , daca nu ai nici un ajutor de nicaieri , uiti de tot ce inseamna social . , esti rupta de realitate . pentru mine asa a fost ! daca nu-ti permiti o bona , e bine sa inghiti in sec , sa spui ce spune soacra si sa o chemi mai des in vizita .... poate se prinde si te mai ajuta ....
cam atat , acum Carina e mare , are 2 ani si sapte luni , ne intelegem , , eu am acceptat si soacra , soacra m-a acceptat pe mine , si in urmatoarele zile sunt la cautat serviciu ...
candre

[CANDRE]

Buna ! Pentru mine e o intrebare mult prea delicata . Dar de la inceput va spun ca cine crede ca statul acasa 2 ani cu copilul este roz ...se inseala ! din punctul meu de vedere nu poti sa ai copil mic si sa faci si cariera . deci , titlul ar avea un raspuns : copil sau cariera! , in nici un caz amandoua . IAR SA STAI 2 ANI ACASA IN CONCEDIUL DE INGRIJIRE A COPILULUI E O ADEVARATA PETENTA , pentru mama si pentru cariera ei . asta e punctul meu de vedere , daca nu ai nici un ajutor de nicaieri , uiti de tot ce inseamna social . , esti rupta de realitate . pentru mine asa a fost ! daca nu-ti permiti o bona , e bine sa inghiti in sec , sa spui ce spune soacra si sa o chemi mai des in vizita .... poate se prinde si te mai ajuta ....
cam atat , acum Carina e mare , are 2 ani si sapte luni , ne intelegem , , eu am acceptat si soacra , soacra m-a acceptat pe mine , si in urmatoarele zile sunt la cautat serviciu ...
candre

[carmenbur]

Eu cred ca unul din cei 2 soti trebuie sa o lase mai moale cu cariera. Ceva poti sa faci, binenteles, dar nu chiar "de performanta".
Nu putem pleca amandoi in acelasi timp de acasa, nu putem face ore suplimentare amandoi.
E drept cariera nu inseamna doar ore suplimentare si delegatii, dar totusi...

[Primrose]

Draga CANDRE, imi pare rau ca ai simtit cei 2 ani de stat acasa ca pe o PETENTA (penitenta???). Nici eu n-am avut bona in cei 5 ani de stat acasa cu unul si apoi cu doi copii. Si totusi...
Au fost si momente de deznadejde, de oboseala, de griji, dar, uitandu-ma in jurnalul de atunci eu observ si foarte multe bucurii, ganduri frumoase, intamplari amuzante.
Poate sunt eu o optimist

[Mihaela_Miruna]

Pentru mine concediul, fiindca nu pot sa spun copilul, a insemnat un regres profesional. Am pierdut timp pretios deoarece am grade de dat.
Cred ca asta e motivul pentru care nu m-as mai incumeta sa il am pe al doilea desi mi-l doresc!!!!!!

[CANDRE]

SCUZE , M-A LUAT VALUL... SI CHIAR CE TREBUIA SA SPUN AM SCRIS GRESIT . DA , O ADEV. PENITENTA , .A trecut acum , desi , astazi tot acasa sunt , ma simt altfel , v-am spus pt ca nu mai fac totul singura , iar iesirile sunt mai multe ... e foarte adevarat ca atunci cand privesti inapoi ai de ce sa te bucuri , pentru ca intr-un fel ai reusit , ca ai facut ceva de care sa fii mandra , dar atunci in momentele alea nu esti la fel . oricum e f . greu sa revii la serviciu pe acelasi post , sau mai bine zis pozitie , dupa 2 ani . dar asta e meseria de mamica !
candre

[Mihaela_Miruna]

Cata dreptate ai....din pacate!

[alovel]

[carmenbur]

Oricare din ei, Alovel.
Eu impartasesc aceleasi pareri ca si tine, si nu as fi suportat niciodata sa stau la dispozitia sotului, ca si cum eu nu insemn nimic.
Initial am inceput eu cariera mai in "forta". Plecam dimineata de acasa si ajungeam cand Vad dormea. Sotul meu statea cu bb, insa in scurt timp el era cu nervii la pamant. Nu-mi spunea nimic dar imi dadeam seama ca se chinuiau amandoi.
El nu-si gasea de lucru ceva klumea in Iasi, asa ca la un moment dat am renuntat la "superjob-ul" meu de acolo, si ne-am mutat la TM unde el avea oferta de la o firma de succes de aici.
Binenteles ca mi-am gasit de lucru aici pe net, inainte sa vad cum e TM, si o vreme am muncit cat am vrut amandoi. Insa decand cu Cristi......nu stiu cum o sa mai fie. In acest moment el e plecat....departe. Pot sa plec si eu? ...(ma intreb si eu si inca nu mi-am raspuns)
In Ian incep lucru...