by aleks » Tue Oct 04, 2005 1:12 pm
framboise are o "semnatura" extraordinara: "Uneori nu ajunge o viata ca sa cunosti un om, alteori este deajuns numai o clipa".
Are foarte mare dreptate.
Hai sa va povestesc o "faza" pe care am "prins-o" "live" ca sa zic asa.
O cunostinta de-a mea urma sa-si legalizeze relatia cu prietenul ei (spun "legalizeze" pentru ca, practic, locuiau impreuna de 7 - sapte - ani !).
Pregatiri, nunta mare, chestii - ce mai ...
Se duc baietii la Starea civila ... Alergatura pe-acolo, parintii carau la tavi, tot felul de tot felul ... Agitatie mare.
La un moment dat, ea (sa-i zicem Claudia, ca tot aia e daca-i dau numele), deci Claudia n-are ce face si-l calca din greseala (n-a avut nici o legatura cu "calcatul" ala de la biserica, superstitii babesti ...) si repet, din greseala - ca era cu spatele la el - pe groom.
Ala, neatent, se "scapa" : "Esti proasta ? De ce nu esti atenta ?!
Ce mi-a placut la fata asta a fost ca pe loc, fara nici o ezitare, a aruncat buchetul pe jos si toata afacerea s-a incheiat acolo si atunci !
Aceea a fost "clipa" din "semnatura" framboisei ...
Ce credeti ? Era cazul sa mai astepte si alte manifestari ale groom-ului sau a fost de-ajuns pentru a sti ce o asteapta ? Ea nu a mai aflat daca a fost o "scapare" sau nu.
A avut pur si simplu taria de caracter - dupa 7 ani ! - sa nu vrea sa mai afle si chestia asta ...
Eu zic c-a avut dreptate.
v-am iubit si v-am pupat