Am citit ce scrie pe aici si mi-a cam pierit zambetul (pe care il aveam de ieri cand am scris despre soacre in jurnalul lui Alovel. Propusesem eu subiect despre soacre acolo, crezand ca nu exista pe forum
![ciocan [cfev]](./images/smilies/ciocan.gif)
). La mine situatia nu e nasoala. Soacrei mele nu pot sa ii spun mama!! Nu ca nu ar merita ca ea saraca e super!! Dar pur si simplu nu pot!!! Eu ii spun pe nume! Ca asa mi-a spus sa ii zic decand eram doar prietena cu baiatul ei si acum stiu (mi-a sugerat) ca i-ar placea sa ii spun mama, dar nu pot sa fac asta. Sa se mai bucure si ei, ma mai adresez cateodata cu mama-soacra, sau tata-socru.
Imi place de ei, de amandoi, ca sunt oameni culti, si am ce sa vorbesc cu ei. Nu imi place ca nu ma ajuta cu copilul, desi dupa aia imi revin si imi spun ca bb e responsabilitatea mea si a sotului meu si in plus, daca s-ar implica mai mult in cresterea copilului, ar incepe sa se dea si cu parerea si m-ar enerva!! Nu consider ca sunt rea cu soacra!! Eu nici cu mama nu am texte! Dar stiti si voi ca mama nu se supara daca ii atragi atentia, sau te certi cu ea, pe cand cu soacra nu poti sa te certi fara sa deteriorezi relatia. E valabila si viceversa, trebuie sa recunosc!
Oricum, sa trag o concluzie! Cu socra ma inteleg f bine, nu mi-as dori o alta soacra. Eu sunt posesiva si m-ar enerva rau daca s-ar baga in casa mea, chiar daca ar face-o sa ma ajute!!