Romania

[framboise]

Mai fetelor, cum mai este in Romania? Eu intreb in dreapta si in stanga cum mai este pe acolo, incercand sa-mi fac o idee de ce e bun, ce e rau, sa cern cate ceva, ce s-a mai schimbat...As vrea sa stiu, in afara de un dor care-l tinem ascuns in adancul sufletului, daca as avea motive sa ma intorc acolo. Nu vreau sa vorbesc de partea sentimentala, de parinti, de locurile in care ai crescut, de obiceiurile si datinele noastre, de stilul de viata al nostru (in sensul vietii sociale) care pot spune ca nu-l regasim pe continentul american...Va intreb toate astea pentru ca am ajuns intr-un punct in care sa ma intreb oare, ce ma tine departe de Romania? sau indirect, ce ma tine legata de meleagurile astea la 12 mii de Km distanta de tara mea? Nu vreau sa se inteleaga ca nu-mi place aici. Nu! Aici ne-am realizat pe toate planurile, ne simtim oameni...bla bla bla (am mai vorbit despre asta), dar parca ne lipseste ceva. Ne lipseste gluma aia a romanului, veselia lui si spiritul lui de sarbatoare (fie bine, fie rau)...Oricum, un lucru este cert, nu ma vad traind aici la 50 de ani...

[powerpuff_girl]

Am sa incerc sa iti raspund eu pentru ca tocmai am petrecut o luna de zile cu prietena mea din State care a venit in Ro cu sotul ei american get-beget si pot sa-ti spun care au fost impresiile lor.
Vreau sa-ti spun ca tipul nu e foarte tanar dar nici foarte batran, in sensul ca are 50 si ceva de ani dar nu-i arata de altfel si a luptat in Vietnam. Cand prietena mea l-a adus in Ro pentru el era prima data si i-a spus: eu nu stau mai mult de 2 saptamani pentru ca e destul atata in Vietnam. El avea impresia ca Ro este ca si Vietnam adica oameni foarte saraci si case foarte saracacioase. Nu vreau sa-ti spun altceva decat ca dupa 2 zile si-a schimbat atat de tare impresia incat a zis ca i-ar place sa locuiasca aici. Si cand noi l-am dus la o cabana pe munte a unor prieteni care ne-au dat-o pentru un weekend a fost definitiv cucerit.
Acuma ieri vorbeam cu prietena mea pe msg si mi-a spus ca sotul ei vrea sa cumpere teren in zona in care l-am dus la cabana si sa-si faca si el o casa de vacanta acolo.
Si mi-a spus ca el a marturisit ca niciodata nu s-a relaxat atata intr-un concediu ca si acuma, desi a fost si in Hawai de exemplu.
Dupa 2 saptamani cand a trebuit sa plece de aici, asa n-ar fi plecat ca venea sa-si verifice mailul sa vada daca nu cumva i-au trimis de la serviciu ca mai poate sa stea.
Si stii ce i-a mai placut? Faptul ca a fost la cumparaturi in Metro si si-a gasit de exemplu untul de arahide exact de marca de care mananca acasa, sau branza cu mucegai exact de marca aia, si faptul ca si-a umplut cosul cu de toate fara nici o restrictie pentru 8 persoane cate eram cand am plecat pe munte si la casa i-a spus ca are de platit ceva in jurul a 130 $. Si el a spus atunci ca in Ro se traieste foarte bine. Iar eu i-am spus ca da se traieste perfect cu banii din SUA si cu preturile din Ro. Oricum e dispus sa deschida o afacere aici, sa-si faca o casa si chiar sa se mute mai incolo un pic.
Pentru mine a fost o revelatie toata aceasta impresie a lui. Faptul ca am putut sa-l ducem de exemplu la Sapanta si sa-i aratam ceva ce n-a mai vazut nicaieri, sau sa-l ducem la Sighet la Memorialul Durerii si sa-i luam un ghid in engleza si sa iasa de acolo rascolit si sa spuna ca nu si-a imaginat niciodata ca romanii au trecut prin asa ceva. Sau faptul ca l-am dus la un restaurant la Sighet si l-a servit cu ciorba facuta la ceaun si el vedea acolo ceaunul si l-a impresionat teribil. O gramada de lucruri care pe noi ne lasa reci pe el l-au impresionat. L-am dus la tara la ai mei si a filmat totul.
Cand a plecat de acolo si el si tatal meu aveau lacrimi in ochi si le parea rau ca cine stie cand se vor mai vedea.
Toate astea m-au facut sa ma simt mandra ca traiesc aici si desi stiam si pana acuma ca n-as putea sa plec definitiv de aici acuma o stiu si mai bine. Nu mai vorbesc de prietena mea care tot asta imi spune ca ea sta acuma acolo doar pentru copii si cand ei voi fi mai mari ea vine inapoi ACASA pentru ca doar aici e acasa.
Scuza-ma ca am scris atata dar m-am inflacarat la subiectul asta foarte tare.

[framboise]

Inteleg perfect ce a simtit americanul ala, mai ales ca traiesc de cativa ani pe continentul lor. L-a innebunit simplitatea romanului, peisajul lasat salbatic, natural, primirea calda de care a avut parte, total dezinteresata (ceea ce nu vezi aici!) si daca a mai dat si peste niste pliante si niste vorbitori de limba lui, atunci da, omul s-a simtit ca in Paradis. Aici de exemplu, iesi la "iarba verde", vrei sa vezi o salcie la mal dar platesti pe masina 10 parai. Nimic nu e gratis. Si unde mai pui ca totul este artificial. Parca si iarba e artificiala. Tunsa la 3 zile, pastrat gazonul, pomii sunt aliniati, mici, rar gasesti prin parcuri pomi maturi, care sa dea umbra. Pana cand si pomii sunt taiati la crengi, pentru decor. Bancile sunt puse in plin soare, dai cu tunul sa gasesti o banca la umbra...ehe sunt multe, multe de spus....Plus ca n-au istorie. Singura istorie mai indepartata care o invata copiii la scoala este legata de indienii de aici, cum traiau ei si ocupatiile lor din vremurile alea....

[lili_ang]

Mie cred ca cel mai mult mi-ar lipsi umorul romanesc, fazele alea care in primul moment te calca pe nervi ca apoi sa stai sa judeci si sa zici: aaaa, da e normal, traim in Romania! Pai unde mai gasesti asemenea tampenii si anomalii ca aici? Si culmea, unele dintre ele sunt atat de frecvente incat incep sa devina obisnuinta! De genul secaturilor care iti vorbesc superior de la un ghiseu (nu toti si nu intotdeauna)! Pai te mai enervezi? Nu, ca deja te duci acolo cu starea de spirit pregatita sa dai peste un nesimtit sau o nesimtita! Socul intervine abia cand iti vorbeste frumos!!! Si-mi place modul in care se bucura romanul!

[framboise]

[cds2577]

....m-i s-a facut dor de casa!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

[simidiana]

[framboise]

Multumesc celor care au avut amabilitatea sa scrie cateva randulete aici, desi sincer ma asteptam la mai multe pareri... [8D] Nu suntem pregatiti sa ne intoarcem, nu ne dorim inca asta, dar visam la ziua asta. Desi, pentru baiatul cel mic (care are 10 ani) ar fi o adevarata tragedie. El nici nu vrea sa auda de o posibila miscare in sensul asta. (atat din punct de vedere emotional, cat si educativ, scolar). El venind de mititel aici, radacinile lui au inceput aici sa creasca, amintirile despre Romania sunt lasate undeva in urma rau, plus ca la citit si scris in romana este aproape de zero [8D] , iar in ce priveste vorbitul, cu toate silintele noastre, tot o face de oaie.

[Pitic]

Framboise draga mea...eu nu ti-am raspuns pentru ca din multe puncte de vedere este "greu si urat in Romania"...ma refer lasand la o parte factorul psihologic si/sau financiar al unui om ajuns si trait in afara granitzelor tarii...

Nu vad nici o schimbare in bine...dar absolut niciuna! de multi multi ani de zile de cand ne "chinuim" sa ajungem o tara civilizata!

sa iti dau un exemplu: acum doua zile am intrat intr-un restaurant si dupa 2 minute am iesit pentru ca la ora 13:00 nu aveau personalul venit la bucatarie.
Zis si facut. Am iesit din restaurant val virtej. Dupa 2-3 minute realizez ca mi-am uitat telefonul pe masa si ma intorc. Chelneritza cu toata seriozitatea din lume : mi-a spus ca ea nu a gasit absolut nimic si absolut nimic. si asa a tinut-o vreo 2-3 ore. etc si cam atat...nu poti sa iti imaginezi ca gust amar mi-a lasat si cat de haituita ma simt acuma sa imi tin geanta in brate si mobilul de gat(mobil NOU).

Problema este ca atatia si atatia oameni s-au lovit de tampenii facute de altii si de tot felul de jigodii la nivel uman incat incet incet s-au transformat si ei...
sunt cativa cei care nu s-au transformat si asta pentru ca eventual au avut o situatie financiara buna de la bun inceput si nu au fost "loviti" sau oameni cu adevarata credintza in Dumnezeu...care in fine au trait intr-un mic clopotzel...

Ceea ce eu incerc sa iti zic este ca fie veniti si va fauritzi propriul vostru clopotzel si va bucuratzi de ceea ce este de bucurat si cand iesitzi din el sa va inarmatzi cu tot ce va trebuie impotriva a tot ce e rau si mai ales cu multa rabdare...fie ramanetzi acolo cu bucurie in suflet ca suntetzi fericitzi si atat timp cat avetzi familia voastra putetzi fi fericitzi oriunde.

O alta varianta mai buna ar fi sa facetzi un concediu de vreo luna...si sa va imaginatzi cum ar fi sa traitzi zi de zi din nou aici. si vedetzi ce se va intampla in sufletul vostru atunci.

Cred ca pe mine cel mai mult ma dispera faptul ca peste tot se FURA fie din cauza constietizarii ca "SE POATE"...fie din disperare...in fine se fura la orice nivel..pe strada, la cap. preturi, la cap. cazare pe undeva la munte sau la mare...la restul care iti este dat...la cap. angajari fara a ti se trece tot salariul pe cartea de munca...etc...ti se fura sentimentul propriei persoane si al drepturilor tale.

Cam atatica...

[simidiana]

Credeam ca sunt singura care nu vede doar frumosul din Romania.
Stiam eu ca mai este ceva care ma supara in Romania: hotiile pe care le-a amintit Pitic; mizeriile din transportul in comun (orice tip ar fi); lipsa de responsabilitate a multor cetateni de genul " Lasa ca merge si asa"; sistemul de mita cu acceptul reciproc din domeniul invatamantului, sanatatii, alte institutii bugetare ce deservesc publicul.
Probabil ca nici in alte tari nu este perfect totul si acolo sunt lucruri care ne pot deranja.
Important este sa fii tu cu familia ta fericita si sanatoasa, oriunde v-ati afla !