Gravidute deprimate!

[xara]

Tot mai multe gravidute se confrunta cu stari depresive si tot felul de temeri in timpul sarcinii. Si eu cand eram insarcinata, aveam momente in care ma pleosteam din senin, imi venea sa plang de imi sarea camasa pe mine si imi era teama de ce ma asteapta...Si apoi tot eu imi tineam un discurs de incurajare. Si cei din jur m-au ajutata mult. Voi ati avut astfel de probleme cand erati insarcinate? Cum ati facut fata?

[andrushca]

Xara, sa inteleg ca esti deja mamica? Felicitari!
Am trecut si eu prin stari de depresie (ca orice gravidutza, cred)...bineinteles ca, de multe ori, fara motiv plauzibil. Am trecut destu; de usor de la stare de calm, la cea nervoasa. Din punctul meu de vedere, aceste stari sunt absolut normale (stii mai bine chiar)...si mai cred ca este foarte important ca cei din jurul tau sa te inteleaga si sa iti fie alaturi.

[xara]

Multumesc, Andrushca. Sunt mamica a doua fetite. Si imi aduc aminte ca la prima sarcina mi-a fost mai greu si am avut starile astea. La a doua, nici nu am mai avut schimbari bruste de dispozitie. Acum, o prietena de-a mea este insarcinata. Si se plange de stari de indispozitie,nelinisti, tristete. De aceea intreb si pe gravidutele de pe site daca au astfel de probleme si cum le rezolva?

[andrushca]

Asta incercam sa iti spun...e dificil sa treaca peste aceste stari pentru toti oamenii...cu atat mai mult cu cat se declanseaza la o graviduta. De aceea consider ca e nevoie de sprijin. La mine, cel putin, desi sunt constienta ca sunt schimbari hormonale, fizice si psihice foarte mari...nu pot sa controlez starea de tristete sau de furie care ma apuca...de altfel, constientizez si faptul ca vor trece!
Sa iti traiasca fetitele si sa fie sanatoase!
PS: si eu imi doresc tot fetita!

[xara]

Felicitari, Andrushca si sa fii o mamica fericita!Abia acum am aflat din "Lista gravidutelor de pe site" ca astepti un copilas. Cum te simti ca viitoare mami?

[miti76]

Andrusca are dreptate. femeile ar trebui sa se informeze depre schimbarile pe care o sarcina le poate produce si sa vada ca hormonii se joaca uneori. Cred ca ar trebui apoi sa faca numai ceea ce le face placere: cumparaturi, plimbari, muzica, teatru, etc. Imi pare rau de cele care sunt de corvoada, adica gospodine la cratita si atat.

[andrushca]

Miti, multumesc pentru sustinere...ti-am spus, intr-un mesaj anterios ca si informatiile de la tine m-au ajutat mult!

Xara...ce sa iti spun...am mai povestit starea generala in care sunt: sunt fericita ca voi avea un puishor...Imi doream foarte mult un copil..Sunt foarte antenta la tot ceea ce mi se intampla...incerc sa imi iau cat mai multe informatii despre starea de gravidie, sa ma pot intelege mai bine! Desi sunt milioane de alte femei care au trecut prin ceea ce trec eu, pentru mine fiind prima sarcina, e nou si unic totul. Si, :)...cand ma apuca starea de depresie...il...innebunesc pe sotul meu si pe cine mai apuca sa stea pe langa mine...dupa care imi cer scuze[dual]...asta e! Cat despre fetita...stii cum e de fpat, mai corect sa se spuna: "orice o fi, dar sanatos sa fie"..ee..la mine e ceva de genul: "Doamne ajuta sa fie sanato[i]asa[/i]"...

[andrushca]

...imi cer scuze pentru greselile de scriere pe care le "arunc" in mesaje...se pare ca ma grabesc sa imi pun gandurile pe tastatura!

[miti76]

Toate mai gresim. Mred ca gandim mai repede decat scriem si atunci mai dam alaturi.

[alice-bunea]

Multumesc pentru indrumare, ti-am zis ca sunt noua si nu stiu exact ce sa fac.
As vrea sa-mi spui cum ai trecut de pofta de dulce, fara sa iei excesiv in greutate.
Cat priveste depresia, m-a incercat si pe mine de vreo doua ori, dar o data cand nu mi s-a dat locul in tramvai si simteam ca nu mai pot sta in picioare, si o data cand mi-am dat seama ca nu mai pot face atata treaba cat as vrea safac