Despre mine...!

[carstea_diana]

Doua papusele superbe
Sa ne spui ce faci, cum te simti. Ai fost la doctor??

[Cami-N]

Diana Mda, am fost; se pare ca au fost efectele adverse ale pilulelor pe care le iau eu pentru somn... nu stiu ce s-a intamplat acum ca am mai luat alteori si niciodata n-am avut astfel de stari. Oricum, am renuntat la ele si am mai multa grija de mine.

[carstea_diana]

Ma bucur mult ca nu e nimic grav, nu ti-ai speriat doar sotul ci si pe noi!
Trebuie sa ai mai multa grija de tine, asta e clar. Si chiar te rog sa faci asta

[adeluta75]

Am trecut special pe aici sa vad ce mai faci...ma bucur sa vad primavara pe chipul tau...sunteti superbe amandoua in poza ...te puppppp......ca emotionatii mei nu merg nici acum

[Cami-N]

Am fost la medic, am sa va dau detalii la momentul potrivit! Adela, multumesc
Mi-e frig... mi-e atat de groaznic de frig... mi-a intrat in oase si in suflet... nu mai suport nici apa rece la robinet... astept sa curga calda inainte s-o ating.. mi-e atat de sila de frig, de umezeala rece, de vantul inghetat.... nu cred ca am urat iarna niciodata cum o fac acum... daca as putea, m-as muta undeva unde nu exista temperaturi sub 15 grade... as renunta la schi, as face surf, numai sa nu-mi mai fie niciodata frig... Imi va fi cald probabil in focul ghenei dar pana atunci... mi-e frig aici, in casa mea, in sufletul meu.
Sa va mai zic ce se intampla cu mine? In mine se da o lupta, o lupta apriga intre a face ce e bine pentru mine sau pentru familia mea.... Intr-o zi, cand mi-a fost foarte rau, ma gandeam inspaimantata ca nimeni pe lumea asta nu-mi poate iubi copiii ca mine, nu-i poate ingriji cum o fac eu... daca exista vrun motiv puternic de a trai pe lumea asta, ei sunt acela. Ma gandeam la sora mamei care si-a luat viata lasand in urma doi copii care aveau atata nevoie de ea.. a renuntat la lupta pur si simplu, fara sa-i pese de copiii ei... ma gandesc la anumite persoane care ameninta cu sinuciderea desi au acasa un copil... cat de egoist poti sa fii sa alegi calea asta? Cum poti sa te gandesti doar la tine? Eu n-as face NICIODATA asta, nici daca ar fi sa scurm pamantul cu unghiile pentru a gasi o radacina cu care sa-mi hranesc copiii, nici daca ar fi sa indur chinuri si dureri groaznice... gandul la ei, chipul lor, manutele lor....n-as putea sa renunt la ei!! Nu ma gandesc la omul de langa mine, el ar putea iubi si ar putea fi iubit din nou poate mai mult decat acum.. Dar ei, copiii? Cine i-ar iubi cum o fac eu? Cine ar putea zambi la fata mea a douazecea oara cand se ridica din patut in timpul noptii? Cine ar putea sa-l imbratiseze pe Alex, dupa ce face o prostie, asa cum o fac eu seara de seara? Nimeni, nimeni nu mi-ar putea iubi si ingriji copiii asa cum o fac eu!
Asaaa, acum o sa ma imbrac frumos si o sa ma urc pe tocuri de 10 si o sa plec... si o sa zambesc frumos asa cum stiu eu s-o fac indiferent de gandurile care-mi trec prin minte... si daca am cearcane pana la calcaie, cum imi zicea cineva zilele trecute... ei bine, nimic frumos si bun in viata nu se face usor, sunt mandra de cearcanele mele, capatate pentru ca sunt mama si nu pentru ca mi-am petrecut noaptea-n vrun club, ori ca am jucat nu stiu ce joc pana dimineata, ori ca visez la cai verzi pe pereti in loc sa vad viata!
P.S. Cu prima ocazie, imi produc si ceva cearcane de la clubareala

[jo_ana]

Cami, sper ca nu e nasol...
In ce priveste gandurile tale...nu e bine sa judecam faptele (rele) nimanui...nu putem sti ce a fost in sufletul si mintea lor...dar nu e sanatos sub nicio forma, sa faci vreo analogie.
Clar, "meseria" de mama e cea mai grea, caci implica altceva decat standarde si calcule, dar le are si pe aceste in vedere, iar pentru copiii tai, esti PERFECTA, draga mea, cu sau faca cearcane...
Intr-una din serile trecuta, stateam la taclale cu micul - care ma vede mai frumoasa "si decat Alba ca Zapada"...si-am avut un regret: copilul asta n-a avut ocazia sa ma vada frumoasa.
...si mie mi-e frig, pana-n suflet, dar eu vreau doar sa dospesc la soare!

[Cami-N]

Doamne Fereste, nu fac nicio analogie!!! Nu e bine sa judeci pe altii pentru nimic, eu spuneam doar ca nu ii inteleg, nu o inteleg si poate chiar o judec pe matusa care si-a lasat copiii de izbeliste si acum sunt niste oameni fara rost ce duc o viata mizera... locuiesc intr-o mizerie crunta si nu au habar ca viata inseamna mai mult decat machiaj si facebook... Am fost in vara in vizita pe la bunici, bunica mea, mama cum ii spun eu pentru ca m-a crescut pana la 5 ani, este o batrana de 81 de ani iar tataie are tot atatia. Ea a crescut copiii lasati in urma de matusa care s-a distrat cat a putut ea de mult iar cand a dat de greu, a inghitit pumnul de pastile... Bunica mea nu este defel un exemplu de parinte asa ca, dupa 11 ani de la moartea fiicei, are in casa doua fete, una de 22, 23 acusi, si una de 14 care, la ora 12 la pranz, erau machiate si gatite si stateau lungite in gradina in timp ce in casa bunicii era o mizerie greu de descris! Batrana abia-si taraie oasele de ici colo, abia are ce incropi de mancare.... Numai cand imi amintesc imaginea acelei zile, se rascoala tot sangele in mine...
Si Jo, tu esti frumoasa!!!!
Aaaa si, nu stiu ce am dat eu de inteles, nu am probleme de sanatate insa urmeaza sa fac o interventie chirurgicala... curand, nu pot sa dau acum detalii, voi povesti la momentul potrivit.

[jo_ana]

Nu ai lasat de inteles ceva de rau, dar m-am temut, caci ultimele tale "scrieri" erau despre niste stari mai nasoale.
Legat de cealalta chestiune, stii doar ca am avut si eu un caz ce s-a intamplat foarte aproape de mine si sunt in continuare de parere ca e vorba de cazuri pe care nu le putem eticheta nici ca si lasitate, nici curaj nebun...doar sa-i ierte Dumnezeu si sa le dea liniste!
In ce le priveste pe fete?!...din pacate situatia aceasta exista si se raspandeste printre tineri, indiferent cine i-a educat...

[adeluta75]

Cand va citesc ,simt ca imi este dor sa scriu....dar oare interventia mea mai are rost dupa cele scrise aici?..
Atatea ganduri intr-un capusor atat de frumos?....Cami,sa fii mandra de aceste ganduri...de-or fi bune,de-or fi rele,sunt ale tale....
In privinta luptei,sunt in totalitate de acord cu tine...trebuie sa lupti indiferent de ce iti rezereva viata mai ales cand e vorba sa lasi copii plangand in urma ta....esti responsabil pt viitorul lor....e o rana ce se vindeca foarte greu si cu multa atentie si dragoste oferita de cei din jurul tau..si trebuie sa tii cont de asta...dar uneori si puterile unui om au anumite limite,de aceea sunt si asemenea tragedii...
Am trecut printr-o luna destul de grea pt mine...m-am simtit neputincioasa,casa mea arata jalnic...nu ma simteam bine,eram mai mereu iritata si nervoasa siiiii.....m-am trezit la realitate....pt ce imi fac eu probleme? pt niste praf?...cu rabdare si iar rabdare lucrurile au intrat normal pe fagasul lor....astea nu sunt probleme,sunt mofturi .....ne impiedicam de detalii si pierdem esentialul.....si luand exemplul lui Cami....m-am ridicat cu niste "cearcane pana-n calcaie" am tras din dinti si intr-o saptamana am fost sufleteste beton...desi imi era frica ca n-am sa reusesc atat de repede....motivul??? ....binenteles ca au fost copiii...nu imi permit sa cad ....zambetul lor nevinovat si puterea gandului uneori poate fi mai puternic ca boala.....
Cami,MA BUCUR ca scrii despre lucruri care multi dintre noi vrem sa le ignoram,vrem sa le dam uitarii ,consideram ca sunt discutii inutile care nu ne privesc....eu consider ca sunt binevenite...sunt momente in viata cand poate esti nevoit sa cugeti la ele ,esti oarecum pregatit sufleste

[adeluta75]

...si sanatate multa Cami....asa cand ne intindem la vorba,pierdem esenta....si cea mai mica problema de sanatate rezolv-o cat mai repede,nu o amana