Nu-mi faceam griji ca sunt singura care are astfel de probleme cu copilul
insa uneori simt ca e prea mult. Am incercat sa ii explic ca nu e frumos sa ne raspunda, sa nu asculte...insa imi spune ca nu isi da seama cand raspunde gresit! De multe ori incearca sa se abtina (si vorbeste singura "taci Alexia, taci" sau "taci gura"), de multe ori ni le tranteste de nu ne vedem.Nu sunt adepta bataii in educatia unui copil, fata mea nu a luat bataie niciodata (in adevaratul sens al cuvantului)...cate o palma scapata ici-colo (cum a fost cazul si azi dimineata) si nici aia data cum trebuie
Pe de o parte, ma bucur ca nu e mototoala care sta acolo unde o pui, ca are personalitate si de multe ori admir inteligenta raspunsurilor ei (chiar daca nu sunt OK vis-a-vis de ce i se spune). Am impresia ca ne trateaza ca pe niste copii...ca nu face diferenta intre parinte si copil. Vreau sa fie apropiata de noi, de mine mai ales insa nu stiu cum sa o fac sa inteleaga ca exista totusi o limita si o diferenta intre copii si parinti.
Na model de raspuns...seara, la culcare, ii tot spuneam sa taca si sa inchida ochii. Ii spun "e tarziu, uite cat e ceasul". Se uita la ceas...era 22.56
Mai trece putin si iar incepe sa vorbeasca...ii mai spun o data, taci, uite cat e ceasul. La care ea, se uita iar la ceas si imi raspunde: "ei, cat e ceasul...cu 4 minute mai tarziu decat acum 4 minute"
![cap zid [capzid]](./images/smilies/capzid.gif)






![funny [funny]](./images/smilies/66.gif)
multumim pentru tratatie