Despre copiii (prost) crescuti

[adeluta75]

Iar in ceea ce priveste educatia ar fi multe de discutat...mi-as dori sa nu repet greselile parintilor mei dar si sa pun in practica educatia primita...de la 6 ani am fost trimisa dupa cumparaturi....am fost lasat in casa singura tot de la varsta asta....maica-mea era de principiul ca copilul trebuie lasa sa dea cu capul in gard de unul singur ...oricat de mult l-ai cocolosi cand isi juleste genunchiul nu poti rabda durerea in locul lui...asa e si contactul cu societatea..dar sa fii mereu cu un pas in spatele lui pt al consola daca doare prea tare...copii au nevoie de siguranta in primul rand si restul vine de la sine...am simtit-o pe propria piele ce inseamna sa nu o mai simti...noroc ca copii se adapteaza mult mai repede ca adultii si in asta consta salvarea....

[Arheoloaga]

Corect Adela, este aproape imposibil sa ne crestem copiii dupa carti...asta pt ca fiecare este altfel. Totusi...atata timp cat nu consideram cartile de specialitate adevarate "instructiuni de folosire"...nu strica sa mai citim un sfat doua. Mai adaugam si ceva din instinctul matern si...imposibil sa dam gres

Hmm...eu din educatia primita nu stiu cat as vrea sa aplic si in cazul copilului meu. Nu m-am simtit nicodata libera, nu mi-am simtit parintii complici, nu aveam parte de sprijinul lor neconditionat. Sunt convinsa ca totul era spre binele meu, stiu ca nu m-ar fi facut sa ma simt asa intentionat. Sa zicem ca erau extrema parintilor pe care autorul articolului ii considera ideali. Imi vine sa rad...dar tatal meu mi-a atras atentia si acum ca am scris pe FAcebook o chestie gresita si cine stie ce vor crede ceilalti despre mine. Cand i-am spus ca cine ma cunoaste nu ma judeca dupa un comment pe Facebook a zambit....ca si cum ar fi vrut sa zica "ce stii tu".

Ah...un lucru pozitiv cu care am crescut este simtul responsabilitatii si politetea...dar politetea aia adevarata, nu ipocrizia care trece in zilele noastre drept bun-simt.
Apoi...chestii de genul cu aruncatul pe jos pt a obtine ceva nu prea exista..cred ca mi-o luam pe cocoasa in secunda doi.

[adeluta75]

Deschisa sunt la cartile de specialitate...inclusiv cartea Irinei Petre o am 'Supernany'...e o carte care ti le spune pe sleau...poate nu ar fi rau sa discutam si cateva pasaje de acolo....parerile sunt impartite cu privire la aceasta carte...se considera ca nu se poate pune in aplicare sfaturile ei....dar nu am marginesc la o carte...mereu vanez articole in special despre psihologia copilului mai ales acum cand am ceva mai mult timp liber.
Ce nu aplic eu din "manualele astea despre maternitate"care sunt aproape la indigo este faptul cu dormitul separat in camera,militaria impusa de a dormi de la o varsta cat de frageda fara sa ti cont de temperamentul copiilor....eu am incercat...nu a mers ca la prietenii mei cu fetitza lor...mereu mi-o primeam peste nas de la ei si imi reprosau ca nu sunt suficient de insistenta....am preferat sa dorm cu ei in camera ...sa ma simta aproape si sa nu le fie frica ca-i abandonez....am trecut peste miturile ca relatia de cuplu are de suferit din aceasta cauza....FALSSSSS!!!!....Ci chiar din contra ....cunosc cupluri in care au dormit separat de copil din primele 3 luni de viata si au probleme serioase in casnicie..n-are a face..peste tot in massmedia si pe net sunt articole care dezbat aceasta problema....de ce? ca sa-si vanda revistele...
Dar sa revin....concluzia? ai mei copii mereu au fost laudati de educatoare in special Livia ca au un echilibru interior deosebit....acest cordon ombilical pe care eu ma incapatanez uneori sa-l folosesc le ofera siguranta....stiu ce vorbesc...
Iar in ceea ce priveste educatia ...hmmm....cateodata ii gandesc de dulce lui bunica-mea....sa nu...sa nu....sa nu....mai putine da-uri...e o persoana credincioasa ..asa a crezut ea de cuviinta ca e bine.....rezulatul? am plecat de acasa o fata timida care uneori nu ridica ochii din pamant si careia ii placea sa treaca neobservata...dar ceva din interiorul meu imi spunea sa trec peste aceasta timiditate....eiii...cand am ajuns intr-un oras strain m-am simtit ca fiara ratacita....nu am fost pregatita sufleteste pt viata desfranata care mi se derula in fata ochilor...asa gandeam atunci.....ma simteam vanata ca intr-o jungla....dar am invatat legea junglei din mers.,...nu rezisti astfel.....am invatat sa fiu obraznica si tupeista....sa spun lucrurile pe nume....dar educatia primita de la o femeie de varsta a doua mi-au prins bine...si vor primi aceiasi educatie cu anumite schimbari adaptabile societatii din zilele noastre....o fac pe riscul meu.....nu se poate ca toti sa fim o gloata de nesimtiti,ipocriti,acriture,sa calcam peste cadavre pt bani etc....

[mischaela]

eheehe ... e mult de spus ... taberele sunt distincte ...
de la cei care cu dorm in aceeasi camera cu copii pana la cei care nu ca dorm ... dar ridica la rang de nevoie absoluta cosleeping-ul ... in special ideea de a avea copilul lipit tot timpul de ei ...
...
hehe ... nu ma intrebati in care categorie intru ...
tot eu raspund ... mai pe la mijloc ...

[bucurroxana]

cred ca fiecare incearca sa adauge in procesul de "crestere a copiilor" acel ceva unde crede ca parintii au gresit...si asta nu poate fi decat un lucru bun.
copiii mei sunt alintati sunt pupati si iubiti de n-spe ori pe zi, ca si copil mi-a lipsit mult latura asta. adica nu-mi amintesc sa ma fi dragalit mama..si stiu sigur ca nu mi-a zis niciodata ca ma iubeste. ma mai pupa asa, insa nu simteam eu ce trebuie...cred ca nu stia ea sa se exteriorizeze.
copiii mei stiu ca trebuie sa fii bun, sa imparti cu altii, sa ajuti pe altii, si sa vorbesti frumos chiar daca in ziua de azi cica "e mai bine" sa fii mai nesimtit. eu consider ca respectul e ceva care va avea parte de rasplata toata viata.
gabriel nu arunca pe jos hartii...odata a aruncat guma de mestecat..ii faceam morala si l-am pus sa o ia cu un servetel, si trecea o femeie pe acolo, imi tot spunea sa il las in pace ca-i mic si ca arunca ei si oameni mari daramite un copil!!! nu pricepea sub nici o forma ca acei oameni arunca pe jos din cauza ca au aruncat ca si copii...educatia sau cei 7 ani de acasa ne urmaresc pana la moarte!!
dulciurile...exista mereu, si primesc daca mananca mancare, au o limita de un kinder, sau 2-3 jeleuri, sau 2 bomboane pe zi. si gata, daca mai vor mananca ceva facut de mine, sau fructe sau compot!
la mine in casa sunt vreo 23-24 de grade...asa ma simt eu bine ca eu am o boala..nu suport manecile lungi in casa, asa ca stau in tricou si cu o vesta.
gabriel are maieu si bluzita subtire, sosete si totosei. alexia body subtire cu maneca lunga, si o vestuta subtire, ciorapei pe sub pantaloni ca ea sta numai intinsa pe jos, si fie totosi sau sosetute mai grosute in loc de totosi!
nu mai stiu ce ati mai scris

[adeluta75]

nici chiar asa....doar nu sunt cangur...ii arunc eu in valtoare nici o problema

[bucurroxana]

[mischaela]

valeu m-ai atins la punctul sensibil ... zilele trecute eram alfred ariciul detectiv ... mereu pe aleea de la gradinita ... se arunca gunoi ... nenorocit ... acum mai nou isi arunca si facturile, extrase ... curioasa mica ce sunt am tras cu ochiul ... nervoas arau am facut si poze ... le-am si trimis unde trebuie ... cica s-a dat in lucru... da' de unde ... a doua zi a mai aparut ceva ... acu' stiu cu cine votez ...

[adeluta75]

Roxi,hiii hiii ...no ca mai este una "anormala" ca mine..
Pai Viktor doarme singur de la 3 ani...cat de curand ne pregatim sa-i culcam in aceiasi camera ca s-a saturat sotul sa-i fie tronul ocupat....si va fii cat de repede ca am scapat de pampers....dar mi-e groaza cand ma gandesc cat o sa pendulez dintr-o camera in alta

[bucurroxana]