Interesante discutii pe aici...
Sa-mi spun si eu parerea...In genere nu sunt o mama ahtiata dupa activitatile copilului sa fie cat mai multe, cat mai diversificate, poate si din lipsa timpului.Daaar, inca nu imi dau seama ce inclinatii are Octav - daca ii place sa deseneze, daca ii place la dansuri, daca ii place la karate...Ii un copil cuminte,socializeaza bine, se adapteaza bine in orice conditii si sa dovada de multa intelegere atunci cand "discutam"ca oamenii mari.
Nu vreau sa credeti ca imi "laud" copilul, ci doar ca nu insist sa faca n'spe mii de lucruri doar pentru a ma lauda altora cu "realizarile"lui...
Ok, am mers la pian - a facut trei lectii, i s-au parut interesante primele doua, la a treia deja nu mai avea rabdare...Am zis pas..
Am insistat foarte mult pe lucruri de gen : azi pictezi asta, maine colorezi aia, azi facem nu stiu ce avion din hartie, nu stiu ce chestie din hartie creponata...Vrea la inceput, apoi zice ca e obositor sa faca si acasa ce face la camin...M-a pus pe ganduri...Am intrebat la camin, surprinsa am aflat : e primul care retine poezii, cantece, povesti - si-mi spune niste poezii kilometrice de si uit cum au inceput-, si lucrarile practice le intelege din prima...
Nu o sa il dau la scoala la anul, o sa il mai las un an sa faca grupa mare, sau ce-o urma inainte de clasa I...
Il las sa faca lucrurile care ii plac: sa se joace cu jucarii, sa rada cu haz la desene animate, sa rasfoim carti impreuna, sa scrie cand vrea el si sa coloreze la fel...
Nu merg pe principiul bataii, doar ridic glasul si niciodata nu o fac in public...
Eu am fost un copil cuminte, timid, extraordinar de ordonat, am facut sport de mica, am fost premianta si eram mereu candidatata la olimpiade...Sa nu mai spun de spectacole la cor, de campionatele de sah...Eram epuizata in clasa a XII a, dupa ce am dat bacalaureatul...
Care mi-a placut mai mult, din toate activitatile pe care le-am facut?...Nici una...Si o spun acum, dupa ani, cu toata maturitatea de care dispun... Mereu am incercat sa-mi fac parintii mandri de mine, sunt dar...daca ar fi sa dau timpul inapoi, as fi copilarit mai mult, as fi trait viata unui copil fara grija campionatelor, fara ceasul dis de dimineata cand trebuia sa plec la antrenamente, fara diete inainte de cursele de 800 metri rezistenta (gruja unui copil de clasa a Va !)...
Copilul meu, nu o sa fie cum am fost eu...Copilul meu va fi tot ceea ce va vrea el sa fie!

...pai si copilul asta cand se mai joaca? oare nu vine itm-ul sa ma ia la rost ca-i fac program de peste 8 ore?! nu mai spun ca intru sub incidenta altui articol pentru ca n-are 18 ani...
Eu am fost mereu de parere ca Alex trebuie sa se bucure de copilarie, m-am tot luptat cu sotul pe tema asta, el il voia la tot felul de activitati, cu program cu alea alea.... eu am tot taraganat-o.. acum este in clasa 1, lectiile le face cu mine, lucram frumos si nu se supara cand ii fac observatie, il pun sa lucreze suplimentar doar cand nu are teme, singura activitate extrascolara este atelierul de trenulete unde merge o data pe saptamana timp de 2 ore si asta numai fiindca e placerea lui.... in rest, joaca atat cat ne permite timpul, in timpul jocului copiii isi dezvolta cel mai bine imaginatia, de cate ori stau sa-l urmaresc pe furis, raman uimita de cate lucruri stie sau cate ii mai trec prin cap...Sa nu ma lungesc aiurea... sunt de acord cu voi 100% copiii trebuie lasati sa fie si copii ![Zambet [:)]](./images/smilies/zambet.gif)

![cap zid [capzid]](./images/smilies/capzid.gif)
![noroc [noroc1]](./images/smilies/noroc.gif)









![zbzzbbrrbzz [zz]](./images/smilies/zz.gif)