Desi ma cunoasteti bine din ceea ce a mai povestit mami meu pe ici pe colo, consider absolut necesar sa am un locusor dedicat exclusiv aventurilor spiridusesti…care va asigur ca sunt destule, desi sunt inca pitic rau de tot. Ca veni vorba, astazi am 2 luni si 3 saptamani si am evoluat de la:

La:

Am aterizat pe aceasta lume pe 4 iulie 2011…tocmai cand americanii sarbatoreau cu surle si trambite Ziua Independentei si cand,in Italia se atingeau temperaturi record.
Cum bine stiti m-am lasat rugat, amenintat si implorat sa imi fac aparitia de bunavoie, dar nu a fost chip sa fiu convins. Stiam eu ce stiam…Pai cui i-ar placea sa lase caldurica si linistea burticii pentru brambureala de pe aici? In sfarsit…se pare ca era musai sa fac si treaba asta.
Am facut imediat cunostinta cu parintii mei si va marturisesc ca nu mi-au facut o impresie buna: unul radea, altul plangea, unul vorbea intr-un fel, unul in altul…unul imi spune Teo, celalalt Matteo. Ptiuuu…si inca nu s-au hotarat, asa ca daca uneori voi parea pierdut in spatiu este numai si numai vina lor. Cu toate astea, toti trei suntem o echipa pe cinste si ne iubim tare. Cu tati in special sunt prieten la catarama; imi place pt ca este “neserios”…adica rade mereu, se scalamba, ma gadila si vorbeste cu mine pe limba mea…apoi…in prima luna imi faceam siesta numai pe pieptul lui, cam asa:

Si ca sa vedeti ca nu spun prostii cand il definesc pe tati un “neserios” poftim exemplu:


Tot cu tati fac o gramada de chestii:
Mergem la plaja:

Papam :

Si citim presa :

Cu mami este alta poveste. Am stat la ea in burtica mai mult de 9 luni si orice s-ar intampla, tot bratele ei sunt locul cel mai sigur si mai placut:

Apoi..ea este cea care ma plimba zi de zi, ma duce in parc si in vizita la prietenii mei.
Aici sunt la plimbare cu prietena mea Emma:

Aici cu Mattia:

Si inca ceva, dar sa nu ii spuneti lui tati: cam fac shopping cu mami si imi place nevoie mare prin magazine caci sunt pline de culoare si zgomote.
Ce ziceti destre colectia toamna-iarna?

Chiar si acum suntem pregatiti de plimbareala, numai ca trebuie sa ii asteptam mai intai pe bunici caci daca trece o zi fara sa ma vada este tragedie mare.
Ehei...si cate ar mai fi de povestit, dar acum trebuie sa ma opresc caci parca ma incearca nitica foame; de fapt cam multicica asa ca ueeeeee, ueeee, ueeee!!! Trebuie sa insist caci mami nu este indeajuns de rapida pt gustul meu. Ufff...dar las ca o parasc eu bine in urmatoarele povestiri.
Pe curand prieteni!



Sper sa treci destul de des pe la jurnalul tau, sa vedem si noi evolutia! De ex: primele doua poze 


Ai parinti cool, te astept cu alte noutati! ![cool [cool]](./images/smilies/cool2.gif)



![noroc [noroc1]](./images/smilies/noroc.gif)