si cum calatorului ii sta bine cu drumul a doua zi de dimineata am impachetat si am plecat mai departe.
remarcabil e faptul ca atunci cand au vazut ca plecam ... a venit si nota de plata ... PROMPT.
deci ... manastirea de la polovraci ... frumos ... ce e a lor e a lor ... zona face tot farmecul ... apoi pestera. Comparativ cu ghidul de anul trecut din pestera alaturata .. a muierii ... tanti de la polovraci a fost criminala ... mai rar gasesti o persoana cu atata dedicatie pentru meseria ei ... si in ciuda varstei inaintate topaia ca o caprita prin pestera. printre altele ne-a povestit si de etimologia cuvantului polovraci ... se pare ca era in zona o planta numita polonumai stiu cum ... iar calugarii din zona mai toti erau vraci ... iar novaci ... de la noul loc in care au migrat ... plus vaci ... care vine de la vraci ... numai ca le era lene sa il pronunte si pe r. interesant este ca si raluca a ramas cu un pic de cultura de aici ... si anume ca e pestera cu scheleti .... la un loc e un perete vopsit cu negru .. si facut cu alb un schelete cu coasa ... mai neaos ... stai pe loc ca iti iau gatul ...
din pestera am urcat spre novaci ... ranca ... care mie mi se pare o chestie de prost gust ... nu are nici un plan arhitectural vizibil cu ochiul liber ... a contat doar banul si viloiul la strada ... in hau.
ne-am angajat spre transalpina ... drumul regelui .. cel mai inalt din tara ... cu mari emotii ... vor fi sau nu nori ... au fost cativa tocmai pe varful papusa apoi s-a curatat cerul dandu-ti senzatia ca poti pune mana pe el ...
mi-am pacalit acrofobia privind mai mult prin obiectivul aparatului ... cautand unghiuri bune ... ce sa zic ... E SUBLIM.
drumul a fost intins pana la obarsia lotrului ... unde am luat masa la cabana obarsia lotrului ... servicii ireprosabile ... pastravul bun tare ... si nota de plata un milion doua sute ...
am cotit apoi spre voineasa ... am trecut pe langa lacul vidra ... am ajuns si la baraj ... numai ca surpriza ... nu ai voie sa pozezi ... s-o creada ei ... le furi secretul :)))
drumul a devenit mai naspa ... dar acceptabil ... am trecut si pe langa ruine comuniste ale vechilor hoteluri de la vidra ... apoi voineasa care m-a dezamagit la maxim ... nu ai ce freca acolo ... am stat cu fetele intr-un parc unde raluca mai avea un pic si caftea un papuas ... pe buna dreptate ... cazarea a fost buna ... gazdele cam acrituri ...