De ziua indragostitilor...

[nicol_s]

Waw, vad ca pe aici "love is in the air"

Dedicatie speciala pentru toate indragostitele:

http://www.youtube.com/watch?v=F6N5DCDu ... re=related

As vrea sa spun si eu ca "love is in the air"...insa viata mea de familie e un dezastru. Soata imi pleaca dimineata la 7 de acasa si vine seara in jurul orei 20 sau 20.30
La naiba, mai bine ramaneam in Craiova, acolo rareori ramanea peste program... cel tarziu la ora 17.30 era acasa...Se intampla sa mai plece cate 3 zile la Bucuresti, 1 data sau de 2 ori pe luna, insa era altfel....acum e frant de obosit nici de vorbit nu mai poate vorbi...comunicarea e la pamant.
Daca il intreb eu de vorba raspunde, altfel...de certat nici atat.

Banuiesc ca habar n-are ca urmeaza o zi importanta in viata de cuplu ... ziua in care acum 6 ani ( 14 februarie 2005) i-am dat cea mai frumoasa veste din viata lui, ca va deveni tatic! (am mai povestit eu pe aici pe forum momentul special )

Sper sa nu dureze prea mult situatia asta ca o iau razna.

[mary_lou]

Hei, Nico, ce-ar fi barbatii fara femeile din "umbra" lor? Probabil ca este obositor pentru el noul program si...inca lucreaza la acomodare...E de inteles..Insa, ca de fiecare data tot tu trebuie sa "il aduci" inapoi, sa vada lucrurile cu adevarat importante de langa el! Daca el uita, nu uita tu!
Vine obosit seara? Un masaj, o cina linistita impreuna, o vorba buna...Conteaza foarte mult pentru un om obosit...E greu ca nu aveti cui s-o lasati pe Chiti sa stati si voi linistiti, cu ale voastre...Uite in wek, mergeti la un loc de joaca cu Iulia si voi sa puteti bea linistiti o cafea discutand despre voi...Adu-i aminte ca tu il iubesti, adu-i aminte si de 2005, bifati reusitele vietii in doi si fa-l sa se simta important...Eu zic ca, nici el n-o sa uite 8 Martie...Ce zici? Incerci?


ps...Luni sa ne spui, daca wek asta v-a gasit pe amandoi zambind!A...si eu am "unul" acasa care se simte neglijat, care uita sa fie si el romantic din cand in cand...:D

[jo_ana]

...si noi si ei...neglijati si neglijate

[mary_lou]

[nicol_s]

Mary merci pentru sfat, insa...nu stiu, parca m-am saturat sa fac eu totul sa fie special...simt si eu nevoia sa mai fiu rasfatata nu numai eu sa-i fac pe altii sa se simta bine.
Nu stiu daca am spus ca el a uitat si de aniversarea casatoriei noastre de pe 28-29 octombrie (28=cununia civila, 29=cununia religioasa)
Am implinit 10 ani de casatorie si el nu-si aduce aminte??????
Intr-adevar ziua ne-a gasit despartiti, eu la Bucuresti, el la Craiova...insa pe 29 ne-am intalnit seara dupa ce am terminat orele, a venit sa ma ia si am pornit spre Craiova ...crede-ma ca am "fiert" in suc propriu tot drumul...i-am sugerat sa se ia de urechi ca sa nu-l iau eu...dar nu s-a prins.

Abia sambata i-am spus...daca stie in ce data suntem...atunci si-a dat seama...
Am observat pe chipul sau o urma de regret, insa era tarziu pentru mine.
L-am iertat, am dat vina pe situatie...

Acum o alta ocazie pe care presimt ca va trece neobservata...pana acum eu am fost cea care a avut initiativa, dar parca vad cum in we nu se ridica din pat, zice ca e obosit si mai stiu eu ce motive spune.

Nu-mi place deloc situatia asta in care am ajuns...
Ce sa zic seara de masaj sau alte cele caci, cum intra pe usa il ia in primire fata, si o inteleg ca ii este dor de el, doar 1 ora , 1 ora si jumatate au ajuns sa petreaca impreuna, caci apoi o bag la somnic, oboseala isi spune cuvantul si la ea si devine nervoasa...

Mi-e teama sa nu ne indepartam fara sa ne dam seama...

Daca nu v-as avea pe voi sa mai schimb o vorba m-as urca pe pereti, imi lipseste Craiova, imi lipsesc putinii prieteni pe care ii aveam acolo...am crezut ca-mi va fi usor, insa cu cat trece timpul realizez ca nu e chiar asa.

[Arheoloaga]

Nicol, nici nu stii cat te inteleg. Este tare dificil sa incepi o noua viata in alta parte; stiu cum este sa iti lipseasca si cele mai marunte lucruri dar crede-ma ca nici nu iti vei da seama cum totul va intra pe un fagas normal si te vei trezi spunand "acasa" noului apartament din Bucuresti. Pe de alta parte, nu uita ca si sotul tau se afla in aceeasi situatie; si pentru el este totul nou, noui colegi, noi locuri...in plus incearca probabil sa se faca apreciat la locul de munca fiind ultimul venit. Din pacate barbatii nu prea stiu sa isi exprime sentimentele...poate crede ca daca nu iti povesteste despre problemele lui, nu face decat sa te protejeze. Faptul ca a inceput sa uite de aniversarile voastre...nu este usor de acceptat, insa tu urmareste-i evolutia..vezi daca sunt schimbari astfel incat, daca aceasta atitudine se mentine si dupa ce tu consideri ca a trecut oarecum perioada de acomodare, poti avea o discutie cu el. Pana atunci..nu faceti altceva decat sa va enervati unul pe celalalt. Tu adu-i aminte de fiecare data de zilele importante din viata voastra...nu-l lasa "sa uite" si apoi...nu lasa oboseala lui sa fie motiv de tacere!!
Eu sunt convinsa ca este doar o perioada care va trece cat de curand

[mischaela]

[jo_ana]

Nico, in 10 ani se intampla multe... dragostea imbraca alte forme, acum, momentele speciale ne amintesc de niste vremuri frumoase...iar pentru asta nu trebuie asteptat ca celalalt sa aiba initiativa: tu iti amintesti, tu pregateste ceva special...dupa atatia ani, nu mai e atat de important cine face primul pas, ci sa fie facut impreuna. Stiu, caci si eu imi doresc mai multa atentie, insa sunt niste vremuri grele...si-asa cum vrei tu ceva special, fii sigura ca si sotul tau doreste...de ce sa nu fii initiatoarea?...
Si, mai e un aspect, barbatii privesc altfel lucrurile...

[nicol_s]

Ralu, nu stiu cum o fi la serviciu (nu prea povesteste), insa acasa e dezastru......mi se pare ca s-a inchis in el si nu mai comunica asa cum trebuie.
Eu abia astept sa-i vorbesc, sa-i povestesc totul cu lux de amanunte...iar el nimic.
Cred ca ii este si lui greu, dar oare numai lui ii este greu? mie nu???
Eu cum "pot" sau trebuie sa fac fata situatiei si el nu?

Miha spuneai de program lejer, da este putin mai lejer decat la el, dar totusi, elevii din ziua de azi nu mai sunt asa cum am fost noi, am clase cu 29 de elevi, gandeste-te cat de greu imi este sa-i stapanesc...pe unii
Numai cine a intrat la astfel de clase stie cum iesi dupa o ora, psihic ma refer.
Am clase la care merg cu drag, vad elevii cum "sorb" ceea ce le spun, insa am si clase cu elevi dezinteresati, "visatori -indragostiti" sau de-a dreptul pusi sa faca numai contra, care te ignora total, nici nu considera ca e profesor in clasa.

Mi-e greu si mie...ma intreb oare ce s-ar intampla daca as fi fost si eu ca el...s-ar alege praful!!!

Nu stiu, cred ca acum astenia de primavara e de vina, trec prin episoade nasoale, apoi imi revin si zic ca trebuie sa fac fata situatiei, alteori ma napadesc gandurile negre... de ce numai eu sa ma consum, sa ma zbat, du-te colo, du-te colo, du fata la gradi, gateste, mergi la scoala, vino acasa, ia fata de la gradi, hraneste-o, pregateste cina, spala, fa curat, calca hainele ... uneori ma pun in pat si nu pot sa ma mai ridic nici daca vreau, imi simt corpul greu...

Jo nu vreau sa fac nimic nici de aceasta zi, intotdeauna numai eu cu initiativa, de data aceasta GATA! il las sa vad cat il duce capul...si parca vad ca luni vine acasa la 20.30, se asaza la calculator cu fata, joaca 2-3 jocuri si apoi zice: ia-o si culc-o!!!...si seara: c'est fini...

Off, Mary, am deviat discutia de la subiectul topicului.


Va pup pe toate si va multumesc pentru sfaturi
Plec si eu la scoala.

[mary_lou]

Nico, nu-i bai...Nu de asta suntem aci? Ne imbarbatam unele pe altele!Te inteleg foarte bine...Prin ce treci tu acum, am trecut eu candva nu demult cand chiar voiam sa imi iau lumea in cap...Timpul insa, ne-a adus pe fagasul normal...Am regasit drumul in doi - prin comunicare...Multa, diversa, spus in fata ce cred, problemele cu care ma confrunt, facandu-l sa se deschida mai mult, sa imi spuna problemele lui si sa gasim solutii IMPREUNA...Nu zic ca e usor, dar nici imposibil!
Al meu daca uita de ziua indragostitilor - ii iau cardul si ii amintesc urgent!!
Daca s-a inchis in el, probabil ca are probleme care il macina si ar fi potrivit sa gasiti solutii impreuna la ele!