Despre mine...!

[Marinela72]

[Cami-N]

Multumesc Diana!
Mari,sa stii ca aseara am adormit cu gandul la tine.. Cand m-am asezat in pat,m-am gandit la toate cate le-am facut ieri si mi-am dat seama ca am uitat sa scriu aici de tine... Si tu esti una dintre persoanele care se regasesc intre prietenii mei de pe mess chiar de ani buni...am uitat draga mea,poti sa ma scuzi? te vad arareori online dar eu stiu ca esti acolo si ca daca ti-as scrie,sigur mi-ai raspunde! Mi-am propus ca dimineata,la prima ora sa remediez situatia si mi-a fost rusine rau cand am vazut chiar un post de la tine aici Poate din cauza ca scrii atat de rar pe-aici,nu mi-am amintit imediat de tine insa tu esti una dintre fetele sufletului meu! Cand spui ca te regasesti in ceea ce scriu eu,incerc sa-mi rotunjesc gandurile despre tine... N-am sa uit niciodata o imagine a ta la un carnaval asa cum n-am sa uit imaginea ta pe acel vaporas in portul Tomis. Vreau sa-ti spun ca Dan ma intreaba de fiecare data cand ajungem in Constanta ce mai stiu de tine,daca ne vedem... Anul acesta o sa ajungem in Constanta dar prin august cred,nu stiu ce faci tu atunci insa imi doresc foarte mult sa te revad si s-o revad pe Alexandra. Pentru cei care n-au cunoscut-o personal pe Marinela,am s-o descriu nitel prin ochii mei.. Mari este ca un personaj de poveste...mignona, are un corp frumos, foarte bine proportionat,cu un par superb ondulat, o persoana a carei prezenta te destinde instantaneu...zambeste mult...nu cred ca te-ar jigni vreodata nici macar daca tu ai insulta-o, daca nu si-ar ascunde ochii dupa ochelarii de soare,ai vedea oglindite in ochii ei nostalgii de toate felurile,speranta si multa multa dragoste. Draga Mari,asa te vad eu Si-ti multumesc acum pentru toate cuvintele frumoase pe care le gasesti mereu pentru mine,de multe ori un simplu compliment,o simpla comparatie, imi schimba starea,devin pozitiva si iau ziua in piept altfel! Iti doresc asadar o saptamana minunata alaturi de cei pe care tu ii iubesti si pentru care traiesti asa frumos!
Driana,daca ai numarul meu de telefon,poti sa ma trezesti si pe mine la orice ora din noapte sa-mi spui ca ai nascut si ca esti bine. Am sa vars atunci o lacrima de fericire caci iata,acum,doar gandindu-ma la asta,mi s-au umezit ochii.... Daca nu-l ai...ti-l dau eu

Trebuie sa revin la realitate ca intotdeauna! "Mai am un singur dor " Sa-mi termin in timp util lucrarea de licenta si s-o sustin in fata comisiei asa cum trebuie. Ma opresc putin la lucrul acesta.... Parca mai ieri intr-o zi de iulie,alergam pe la Romana cu dosarul in mana sa ma inscriu la ASE...Nu stiam atunci exact in ce ma bag... Eram acu 3 ani o mamicutza tinerica care cauta un drum potrivit sa o duca la o destinatie de mult vizata! Astazi sunt o femeie descurajata...daca atunci credeam ca o licenta in finante va fi pista mea de decolare catre o cariera...astazi sunt constienta ca ea nu este decat un ingredient intr-o reteta pe care eu n-o stapanesc,n-am incercat inca s-o fac si imi este foarte teama ca nu o sa-mi iasa... Doza mea de autoincredere scade cu fiecare an care se adauga in buletin... Ce ma face sa ma scutur puternic de genul acesta de idei este groaza de a nu-i semana mamei mele... Ea a renuntat la orice fel de lupta din calea ei...la cea cu cariera,la cea cu educatia copiilor,pana si la cea cu kilogramele... Ma privesc in oglinda uneori si incep sa-i vad trasaturile ...i-am mostenit tenul ,forma fetei,a trupului si a picioarelor,vad pana si unele expresii pe care copil fiind le detestam caci stiam foarte bine ce inseamna...Sa nu se inteleaga de aici ca nu-mi iubesc mama,o iubesc caci este mama mea insa este ultimul om pe care mi l-as dori ca si model in viata... Regasesc in mine multe dintre defectele ei din pacate si uneori mi se pare ca n-am sa reusesc vreodata sa ma schimb... Las neterminate gandurile astea...ziua a inceput...

[Marinela72]

Cami, draga mea...imi este greu sa raspund unui astfel de mesaj, m-ai emotionat, m-ai bucurat, m-am bucurat asa cum un copil se bucura, bucurie simpla, inocenta, sincera.
Iti multumesc...nu stiu daca merit toate cuvintele astea, dar un lucru stiu cu siguranta: nimic nu este intamplator pe lumea asta. Si daca ne-am cunoscut, si daca ne-am intalnit, inseamna ca asa a trebuit sa fie, inseamna ca avem ceva in comun, ca poate ne-am influentat destinul cumva, ca viata a vrut sa ne aduca fata in fata.
Si eu ma bucur ca a fost asa...pentru ca esti o fata deosebita, atat de sensibila, care are nevoie de incurajare ca sa descopere cat de valoroasa este, o tipa frumoasa, cu niste ochi de vis...De multe ori te vad pe mess si as vrea sa vorbim, din pacate de cele mai multe ori nu am timp, iti privesc avatarul si iti admir pozele, te salut in gand si inchid...Pe curand!

[jo_ana]

De fapt, legat de acea disputa, a fost doar o impresie, in ce ma priveste...a fost o eroare, am crezut ca persoana disecata a fost alta si ca postarile mele poblice ar fi impins la "dezbateri"...atat!
De aprins, m-am aprins atunci...

Ma bucur ca Alex e bine, tie iti urez spor la munci si ...gaseste si un ragaz pentru veselie

[Cami-N]

Punct. Si de la capat. Nu simt nici satisfactie,nici usurare,nici nimic...
Mi se pare mult prea cald dar suntem in 14 iulie,cred ca e normal...Nici nu mai stiu ce e normal... Nu mai stiu cum e sa deschid o carte si sa incep s-o parcurg fara sa ma gandesc ca am de..... Treceam zilele trecute pe langa o taraba cu carte veche... Ttluri interesante m-au facut sa zabovesc putin in dreptul ei dar apoi am grabit pasul zicandu-mi...revin saptamana viitoare... Uite ca saptamana viitoare a sosit... am sa ma intorc la acea taraba si am sa-mi aleg carti pentru sufletul meu,carti pe care sa le iau cu mine in concediu si sa le rasfoiesc lenevind pe un sezlong sub o umbrela......
Acum am atat de multe de facut dar mi se pare mult prea cald.... mi-e greu sa ies din casa....As vrea sa-l las pe Alex la bunici o vreme dar parca e prea obositoare manevra pentru cateva zile de liniste... Ufff,ce pacat ca sunt atat de departe de parinti :(

[jo_ana]

Sa inteleg ca ai terminat?...Felicitari!
Cred ca esti tare franta!... dupa un concediu linistit, o sa se aseze incet-incet si gandurile tale

[Cami-N]

Multumesc Jo! Da,am terminat...e ca si cum as spune... chinul s-a sfarsit...dar unde-i satisfactia? Nu e...si nici linistea inca n-a venit... Am iesit aseara in parc si stateam tot ca pe ace... nu mai stiu cum e sa merg undeva fara sa ma gandesc ca trebuie sa ma intorc rapid acasa... E deja a treia zi de cand am luat licenta si eu sunt tot agitata, eu inca nu pot dormi linistita... Abia astept sa plecam de-acasa,poate intr-un loc strain voi reusi sa ma detasez... Am inceput sa fac ordine in casa...am spalat cuverturi,huse,perni...tot ce mi-a venit la socoteala si mai am...mai am si covorul din sufragerie dar acela numai dupa ce zugravesc,acu nu are rost. Apoi dormitorul,vreau neaparat sa-mi redecorez dormitorul,e un proiect ce-a adormit de toamna trecuta si acum a venit timpul sa-l duc pana la capat...daca ar fi dupa mine,chiar maine as strabate magazinele de mobila,chiar maine as comanda dar mi-e urat sa fac lucrurile astea singura...de aia suntem o pereche,nu? Sa facem lucruri impreuna, sa luam decizii impreuna... In ce priveste dormitorul,decizia va fi numai a mea numai ca nu vreau sa umblu singurica... vreau sa fac din camera asta,oaza mea de relaxare, sa fie refugiul meu...
Acum Dan doarme... stiu ca e obosit dar ma intristeaza faptul ca de aproape 2 ore el doarme...mai tarziu eu voi pica rupta de oboseala iar el va butona la laptop sau la telecomanda si ma enerveaza chestia asta... Am fost atat de multa vreme prinsa in lumea mea si acum cand am iesit din ea,ma trezesc singura... tot eu cu copilul :( Dar ce pot sa-i zic? E obosit....

[oare]

aaaaaa...felicitari!
da' Oana nu-i prin preajma ca sa te scoata la o bere si sa te faca sa uiti di tati celi?
sa stii ca prin faza asta am trecut si eu cand am terminat cu licenta si ex de stat. pana la examene mi se parea ca dupa ele urmeaza fericirea si cand colo, imediat ce-am iesit de la ultimul examen mi-am pus intrebarea ,,si acum incotro?''. nu vreau sa te dezamagesc, dar sa stii ca nici acum n-am aflat raspunsul si poate ca n-am sa-l aflu niciodata. asta e consecinta economiei de piata si a democratiei: inainte puteai sa te gandesti ca iesi la pensie dintr-un anume loc si iti puteai permite sa te gandesti la nemurirea sufletului. avantaje si dezavantaje. acum putem calatori, avem acces la informatie si stim semnificatia cuvantului stres. poate ar trebui sa impartim pamantul in doua: comunism si democratie, si fiecare sa fie liber sa aleaga unde sa traiasca.
eu zic asa: lasa-l pe Dan sa se odihneasca si tu amenajeaza dormitorul cum te taie capul. decat sa-l cari dupa tine obosit si fara chef si sa te enervezi, mai bine il lasi acasa cu copilul. dupa ce termini cu dormitorul n-aveti decat sa petreceti tot timpul impreuna si sunt sigura ca gasiti voi ceva interesant de facut.
apropo: mergeti amandoi cu rolele?
bafta si sa stii ca...sunt cu ochii pe tine. si mie imi place cum scrii si nu cred ca problemele tale sunt mai putin importante decat ale altora!

[Cami-N]

Iti multumesc Mioara Chiar am intrat aici sperand sa primesc un mesaj ca cel de la tine! Ma intelegi deci,cam stii care mi-e starea...
Oana m-a scos din casa chiar in ziua cu pricina,am baut m-am imbatat...nu de fericire ci mi-am inecat amarul ca nu eram multumita de nota de la licenta...Si-apoi,ei sunt in concediu,fara copil,noi cu copil si cu program... Nu pot sa-i cer sa ma dadaceasca in fiecare zi
Asa,si de-aici incotro? Faptul ca am adaugat ASE-ul absolvit la CV,imi va deschide mai multe usi? Sincer,nu cred. Ma aflu parca in acelasi punct din care am pornit...
Sotul s-a trezit... era nedumerit ca nu prea aveam ce sa-i spun...ce sa-i spun,ca-mi era ciuda ca era obosit? ca este mereu obosit si totusi,in loc sa reziste cand vine de la munca si sa se culce la o ora decenta,el se culca la 18,se trezeste la 20 ca apoi sa frece butoane pana dupa 12 si a doua zi la fel si tot asa? Sunt suparata bineinteles... dar asta e,are omul dreptul sa faca ce vrea,nu pot eu sa-i impun sa faca ceva de dragul meu...
Plecam la mare in curand,nici nu vreau sa ma bucur prea tare ca nu stiu ce vreme vom prinde si cum va fi... macar plecam undeva.... Visul meu era ca dupa licenta,sa plecam doar noi doi,undeva in alta tara... simteam nevoia unei perioade de rasfat in doi... acum nu-mi mai doresc asta..prefer sa-mi amenajez domitorul deocamdata..poate in toamna sa facem si iesirea.
Ma simt epuizata fizic si totusi nu pot dormi linistita, dimineata ma trezesc devreme de parca nu stiu ce as avea de facut,la pranz abia pun geana pe geana ...seara ...e seara....

[oare]

stii usile alea cu arc care se inchid imediat ce le-ai deschis daca nu proptesti ceva in ele? ei, tu deschizi usa si diploma aia te poate ajuta sa o tii deschisa si sa poti intra.
uite, la mine la serviciu s-au facut angajari: muncitori necalificati si zidari. zilele trecute ne-a venit un tip, inginer cu experienta in tm, mutat din stie el ce motive in simeria, care a spus ca vrea sa se angajeze chiar si necalificat pt ca nu gaseste nimic nicaieri. si l-am angajat, chiar daca nu mai aveam nevoie de oameni, in ideea ca intr-o luna doua reusim sa-l punem pe un post pe care l-ar merita.
mie nu-mi pari genul care sa se multumeasca sa stea acasa si sa aiba grija de familie. poate tocmai situatia asta iti creaza starea de neliniste.