ma intreb daca nu cumva uneori noi femeile tindem sa facem din barbat un animal?
Sunt barbatii care merita mai mult decat respectati si iubiti pentru ceea ce fac . Sunt barbatii care nu merita nici sa te uiti la ei.
Dar sa luam cazul barbatilor demni de noi.
Dupa certuri crunte cu logodnicul meu, m'am pus eu in locul lui: cum ar fi daca eu as munci de la de dimineata pana seara, as veni acasa , copilul ar plange , iar ea m'ar ruga sa il tin un pic in brate, apoi mi'ar spune ca e prea obosita si vrea sa imi prepar ceva de mancare singur. Apoi... seara la televizor vrea neaparat sa se uite la telenovela ei preferata, iar cand se face miezul noptii are nevoie de un masaj la picioare si de o noapte plina.
Ma intreb de ce e nevoie sa supunem uneori barbatul la atatea?
Daca noi femeile am intretine un barbat ( adica noi sa muncim si el sa stea cu copilul) am face crize de isterie daca nu ne'ar face de mancare cand am veni de la servici, sau daca nu ne'ar lasa sa ne uitam la televizor.
Barbatul in schimb, cateodata tace si te lasa in plata domnului,, alteori pleaca de acasa ca sa ia o gura de aer, iar dupa anii de chin vrea sa te paraseasca, si isi spune ca nu are de ce sa mai stea intr'o familie in care nu e respectat nici pentru faptul ca sambata seara mananci o fripitura si bei un pahar de vin.
Dragele mele,
Nu merita sotii nostrii un pic de intelegere?



