by blueeyes777ro » Tue Jun 07, 2005 10:10 pm
Motivul, dupa cum spune el a fost ca nu mai suporta sa stea cu ea. E genul de persoana caruia nimic nu-i convine si dupa cum spune el, ea s-a tinut scai dupa el atatia ani (14 ani). Cand au divortat acum 3 ani ea a plecat si dupa o perioada a lasat baiatul la mama lui deoarece ea nu are familie, tatal si mama ei alcoolici, fratii ei au violat-o in adolescenta, unul e in inchisoare, celalalt se drogheaza si am inteles ca nu mai tine legatura cu ei. Sotul meu afland ca a lasat baiatul la maica-sa l-a luat cu el inapoi iar ea s-a intors sa-i dea baiatul si el a spus nu. Am inteles ca i-ar fi spus ceva de genul daca vrei sa stai aici cu copilul nu ai decat dar baiatul sta ori la mine ori la tine (si ea nu avea casa deoarece din cei 12.000 euro primiti la divort s-a dus in vacanta). Asa ca, desi divortati s-a mutat inapoi la el. Si tot asa a ma ramas iar insarcinata bineinteles.
Eu am 24 iar el 32 ani. Textul din ultimul raspuns este un mail primit de la el cand era in Olanda si eu eram in tara. S-a schimbat subit dragele mele, timp de 5 luni, de cand ne-am cunoscut in decembrie pana in mai a fost cel mai dulce om pe care l-am cunoscut si el m-a presat cu casatoria pentru a putea locui cu el in Olanda deoarece cetatenii cu nationalitate romana au nevoie de un anumit tip de visa MVV pentru a cere permisul de rezidenta. Alte erau planurile de fapt. Ca noi sa locuim in casa asta deoarece are biroul langa dar nimeni nu-si inchipuia ca ea avea sa-si gaseasca casa pe strada urmatoare. Si mai ales, pana ne-am casatorit nici nu a vrut sa-i dea baiatul iar acum de cand s-a mutat numai la noi este.
Si da, ma deranjeaza enorm dar eu pana sa vin aici acum o saptamana nici nu am stiut unde locuieste ea, mi-a spus cand am venit. Asa cum s-a intamplat si cu fetita lui de fapt, cand ne-am cunoscut si am venit aici pt. prima oara nici nu stiam ca mai avea un copil care de abia trebuia sa se nasca (s-a nascut in ianuarie). De atunci am vrut sa dau inapoi de fapt cand am auzit ca era insarcinata dar el nuuuuu, nici nu ma intereseaza de copilul ei, cred ca nici macar nu sunt tatal el si e problema fostei daca a mai vrut sa aiba un copil, nu eu i-am cerut, etc.
Ma dispera sa vad ca un om in care am avut atata incredere si m-am aruncat cu capul inainte ca oarba a spus de fapt numai vorbe goale si aruncate aiurea in vant. Se pare ca tot ceea ce spune trebuie sa o iau in gluma ca a doua zi se schimba, el care spunea ca tot ceea ce spune este adevarat si ca nu se va schimba niciodata si ma asigura de asta. Aiurea, si-a batut joc!
Cum crede ca pot trai eu vazand-o trecand in fiecare zi prin fata casei mele cu caruciorul sa se duca la market si toti vecinii probabil gandind "saraca de ea, uite ce i-a facut tarfa aia, cu 2 copii si a dat-o afara din casa barbata-su"iar despre mine"probabil ca l-a vrut pe ala doar ca sa ii asigure viitorul copilului din casatoria anterioara"sau naiba stie ce, ca vorba aia, gura lumii e mare.
Nu voi putea avea niciodata o viata normala in cartierul asta si toata lumea se uita ca dracu cand ma vede. Cred ca e mai prost decat credeam daca isi inchipuie ca totul va fi ok.
V-am spus, viata mea a fost o nebunie totala! Ca sa nu mai spun ce am patit cu actele de divort din casatoria anterioara..
Crezand ca gata, am divortat si ma intorc acasa linistita aiurea, am ajuns in tara si deoarece Alen a fost nascut in Jap. i-am luat certificat de nastere roman de la ambasada din Tokyo. Numai ca nu au putut sa-mi dea codul numeric deoarece a fost nascut in decembrie si inregistrat in mai si nu se acorda decat copiilor care au fost inreg. in acelasi an cu nasterea. Deci a trebuit sa parasesc Jap. cu pasaportul lui japonez fiindca fara pasaport roman cei de la ambasada rom. nu au putut sa-mi dea dovada ca este roman.
OK, am venit in tara calatorind pe pasaportul jap., m-am dus la primarie, i-a pus codul numeric personal, dar nu puteam sa-l inscriu in pasaportul meu sau sa-i fac pasaport roman deoarece au spus ca nu mi-l da fara acordul notarial al tatalui, cu toate ca in actul de divort scria autoritatea parentala revine in totalitate mamei si interdictia de a-l mai vedea pe copil din partea tatalui. Insa, cum in rom. e birocratie mare nu au vrut in ruptul capului sa mi-l dea.
Pe urma, pentru a inregistra divortul in rom. in primul rand avocat care costa 300 euro onorariu plus 100 euro pt, "cheltuieli"cum a scris in contract, apoi la tribunal judecatoarea a spus ca nu a mai vazut niciodata o hartie de divort ca aceea deoarece in rom. se divorteaza numai in judecatorie si se da sentinta de divort, nu notificare de divort precum aveam eu deoarece in jap. se divorteaza la primarie in cazul divortului de comun acord.
Si uite asa, drumuri la ambasada jap. sa vad ce acte mai imi trebuiesc, drumuri la traducator, imi mai trebuiau pt a putea ca tribunalul sa imi acorde documentul de fond exequator (adica inreg. divortului) si certificatul de accept al notificarii de divort pe care o aveam eu, si o copie a registrului de familie al fastului sot cu mentiunea de divort. Hartii pe care le puteam ridica de la primarie numai eu sau fostul sot. A trebuit sa fac o procura unei prietene de acolo care a semnat si pe hartiile de divort ca martor pentru ca ea sa obtina hartiile acelea de la primarie in locul meu deoarece fostul sot isi schimbase domiciliul, nr. de tel si nu mai stiam nimic de el.
Mi le-a trimis fata prin DHL, i-am platit prin western union si abia atunci am putut continua cu inreg. divortului in tribunal. Nu va spun ce ma speriasem pt. ca prima judecatoare la care am nimerit mi-a spus du-te inapoi in jap., judeca-te in tribunalul de acolo, ia sentinta si apoi vino aici.
Apoi....surpriza! Fostul sot a aflat ca am incercat sa il contactez de la prietenii cu care vorbisem si m-a sunat (cam dupa 3 luni cand deja rezolvasem cu divortul) dar a fost bine deoarece l-am convins sa-mi trimita acordul notarial pt. Alen si asa am putut sa-i fac pasaport roman copilului si sa calatoresc cu el.
Deci...un intreg calvar ce a fost viata mea de la aproape 19 ani pana acum si din pacate nu s-a terminat. Dar dupa cum a spus nina cosac, "un sut in c.., un pas inainte!" Lupt pana la capat!
Insa ma simt de parca as avea 50 de ani, nu 24. Am mai multa experienta de viata decat orice fata de varsta mea cel putin din cartierul unde m-am nascut asa mi-a spus prietena mea.
Noroc ca de data asta m-am maritat in rom. asa ca e pe teritoriul meu, daca va fi sa divortez cu toate ca este ultimul lucru pe care il doresc va fi vai si amar de capul lui. Nu sunt razbunatoare, nu am fost niciodata dar de data asta sunt mai puternica decat oricand si pentru copilasul meu fac orice, nimeni nu ma va putea calca in picioare!
http://lovelyadyna.tripod.com/photos
