by mary_lou » Wed Feb 03, 2010 12:41 pm
Aseara nu am dormit...I-am spus si sotului motivele pentru care starea mea nu era ca de obicei exuberanta.A ramas mut.Initial nu a crezut,dar l-am convins...Povestea ta ne-a deschis ochii...Ce mici suntem in fata neprevazutului, a firii, a destinului...
Te-as imbratisa atat de tare si ti-as spune ca umarul meu este diponibil si te-as lasa sa ma pocnesti peste ochi atunci cand ma plang la jurnal de "greutati"...
Fruntea sus, ai pentru ce lupta in continuare!
God doesn't give you the people you want, he gives you the the people you need.To help you, to hurt you, to leave you, to love you and to make you the person you were meant to be.