Gata... am revenit pe baricade....mi-am revenit din socul din ultimele zile,am dormit bine noaptea asta,am minte clara si odihnita.
Rar mi se intampla in ultima vreme sa scormonesc pana in adancul sufletului meu ca acum,si asta poate ca sunt un caz fericit ca am scapat in mare masura de fantomele trecutului....daca o fac ,o fac in primul rand pentru mine si apoi pentru toti oamenii care ma cunosc pe acest forum....o fac sa ma inteleaga mai bine,sa ma cunoasca mai bine,sa vada toate fetele Adelutzei asa cum e normal,asa cum toate persoanele bine infipte cu picioarele in pamant o fac.
Probabil voi umple pagini intregi de acum incolo la acest subiect,asa ca tineti*va bine pe scaune
![[:D]](./images/smilies/bigsmile.gif "zambet larg")
Nu am scris despre acest capitol din viata mea,pentru ca nu m-am simtit pregatita pana acum..sunt genul de om care incearca sa fac pasi mici dar siguri..cat pot incerc sa ma autocontrolez,sa ma autoeduc in fiecare minut al vietii mele...vreau sa imi tin emotiile si furia sub control cat pot binenteles.la urma urmei sunt om, deci sunt si animal.
Hmmm..nici nu stiu cu ce sa incep...ce-mi vine in minte acum, e un sfat cu privire la certurile din familie, valabil pentru famiilie care sunt in prag de divort,pentru oamenii la care le-au trecut prin cap sa divorteze din cauza certurilor si injuriilor.:
OAMENI BUNI,NU VA CERTATI IN FATA COPIILOR VOSTRI,CA FIECARE OCARA,INJURATURA SAU CUVANT GREU PENTREU SUFLETUL SI TRUPUL LOR ECHIVALEAZA CU 10 LOVITURI DE BICI...DACA NU VA PUTETI ABTINE ,PUNETI-VA SCOTCH PE GURA....IESITI AFARA SI TRAGETI O GURA DE AER RECE...TRAGETI UN PUMN LA CALORIFER...ORICE ,DAR NU VA DESCARCATI FURIA PE PARTENER IN FATA COPIILOR...CU FIECARE CUVANT SCOS LA NERVI DIN GURA VOASTRA,II DISTRUGETI UN NEURON DIN CAPUL COPIILOR VOSTRI,II DISTRAGETI MINTEA DE LA INVATATURA
In casa bunicilor mei,am auzit 20 la ani la rand in loc de buna dimineata,de buna ziua,de buna seara,de pofta buna injuratura"FUTUTI DUMNEZEII MATII...FUTUTII PASTELE MATII"" O Folosea bunicul meu pt orice...daca nu se putea lega la sireturi.,daca ii cadea proteza din gura cand manca,daca se impiedica de matza...de orice
Uneori simteam ca ma sufocam,ca nu mai pot respira....azi fac eforturi uriase sa nu traspun aceste injuraturi in casa mea,uneori cand sunt extrem extrem de obosita si creierul meu e un ceaun un clocot,ma trezesc ca spun aceste injuraturi printre dinti la fel ca bunicul meu cand ma impiedic de ceva,sau ceva nu imi iese bine...pur si simplu vorbeste gura fara mine de parca as fi hipnotizata,de parca in mine salasuieste o persoana rea si urata care pe mine ma sperie,ma ingrozeste.
Numai eu stiu cat ma abtin sa nu rostesc aceste cuvinte....sa nu stea copilul meu gura casca la mine si sa*mi imi spuna"vai ce urat vorbesti mami.sti ca nu e frumos???? ca din pacate s-a intamplat sa inteleaga si copilul maraielile mele printre dinti.
Imi aduc aminte cum procedam cand eram copil ,ca sa-mi scot din minte si din corpul meu furia cand auzeam aceste cuvinte...cand nu mai suportam mergeam in colejna(magazie de lemne descoperita)" si ma apucam sa arunc din lemnele frumos insiruite ,unul cate unul in toate directiile pana la epuizare,pana simteam ca am scos tot raul din mine.
Cand ma apropiam numai de colejna,cainele nostru de lup era in fundul custii si incepea sa scheaune,corcitura de pechinez Rexi se punea pe burta si isi punea labutele pe cap..credeti-ma nu exagerez deloc.....gainile zburau de colo colo din cuibare ingrozite ca stiau ca primele fugarite erau ele.
...asa ca dupa cobora norul de pene,incepeam sa arunc cu lemne pana eram leorca de sudoare.
Dupa ce ma linisteam .ma apuucam sa le pun tacticos lemnele unul cate unul de unde le luasem....uneori im trebuia o ora sa le pun inapoi ,asa dezastru faceam,dupa ce terminan si cu asta ma duceam sa-mi iau un mar si mancam fericita pe taietor,cu cainii la picioarele mele fericiti si ei ca a trecut orgia.
Va puteti inchipui,ce fata schimonosita de ura si turbare aveam,daca si la animalele mele dragi ii erau frica de mine?
Azi ,mai am accese de furie de genul asta dar ma razbun pe usa de la baie,saraca ma mir ca mai rezista...deja sta intr-o rana cu clanta pe jumatate scoasa..Nu-i bai usa se poate cumpara,se poate repara,dar daca ma descarc nervos pe copii mei pe ei CINE II MAI REPARA,CUM II MAI POT CUMPARA ???
by jo_ana » Wed Jan 06, 2010 11:17 am 
![[grup]](./images/smilies/grup.gif "In grup")
si eu am trecut prin momente tare neplacute pe care copii mei nu vreau sa le traiasca niciodata si pentru ei am inchis ochi la toate si am mers inainte dar ....din pacate nu toti gandim la fel.....la mine cat de mult am incercat eu sa evit cum spui tu Adeluta certurile de fata cu copii ele sau intamplat..... cat am incercat sa-i explic ca nu-mi doresc sa ne vada copii certandune nu pot sa-i schimb mentalitatea lui comunista....si asa incerc cat pot sa-i dau dreptate in tot si-n toate pentru a evita scene de genu si de fi armonie in fam. noastra.Ma intorc in urma si intrebarile mele sunt fara a judeca...De ce mama mi-a dat voie sa ma marit la 15 ani ,de ce poate era ocupata in asi reface viata ei ...poate ca nu o interesa persoana mea atat de mult incat sa-mi arate drumul cel bun.sau poate ca faptul ca am fost copilul din o relatie a lui taicamiu si crescand o gandit ca si-a facut datoria si treb sa-mi fac un rost in lume pentru ca i-a sa-si refaca viata fara obligati. ..ma gandesc ca asta a fost crucea mea sa zic asa si ca trebui sa mi-o duc pana la sfarsit si sa vad tot timpul partea buna a lucrurulor pentru a merge mai departe..si ma bucur din tot sufletul ca copii mei cand s-or face mari se pot avea unul pe celalant ceea ce eu nu am avut..e tare rau sa fi singur la parintii dar mult mai rau e si dupa ce ei se despart .
![[pupi]](./images/smilies/pupic.gif "Pupic")
