Mary, draga mea...nu gresesti foarte tare descrierea...Mai pune-mi in mana o carte si...ai imaginea mea pe canapeaua din camera de zi. Cartea e neaparat trista...fara happy end...cu personaje complexe si pe alocuri depresive...Si muzica din surdina este la fel...vorbeste de lacrimi si despartire...Asa sunt eu cand sufar...nu imi las nici macar o sansa de a scapa de durere...Imi rumeg raul, il cert...il fac sa para si mai rau...traiesc cu toata fiinta clipa aia pe care ar trebui sa o urasc...dar nu o spun aproape nimanui...pentru ca la final, raul asta e atat de macinat incat se transforma in pulbere si dispare...Atunci vad ghemul roz al pisicii si...culorile apar una cate una...Imi revin uluitor de usor...incat cei din jurul meu, rar inteleg ce s-a intamplat de fapt. Imi spal chipul si ma impac cu mine...pun cartea pe raft si schimb melodia...Dansez...rad...fac prajituri...
De data asta ghemul roz a fost telefonul agentiei de munca unde sunt inscrisa de ceva vreme.
M-am imbracat, m-am aranjat...mi-am scos tocurile de la cutie...si m-am dus la interviu. Da...mi-am luat antitusivele inainte de a iesi pe usa
Am surprins cateva zambete...M-am privit in cateva vitrine si...nu eram nici mica, nici copilaroasa, nici grasa nici...neinteresanta; eram multumita...increzatoare si poate chiar...mai frumoasa(nasul rosu era ascuns sub un excelent fond de ten)...asa ca am raspuns zambetelor.
Peste cateva minute eram in fata unui individ ras, cu o pereche de ochelari rotunzi pe nas si un trabuc stins intre degetele lungi. Nu intelegeam prea bine cine este...Siguranta si tonul vocii ma facea sa cred ca el este seful...dar ma debusolau tenesii Converse si hanoracul lalai.
M-am asezat frumusel in fata lui...privindu-l in ochi(sunt experta in interviuri) si asteptand puricatul CV-ului si eventual ceva testare psihologica(fac cei mai optimisti copaci din cati exista). Numai ca...in momentul urmator CV-ul zbura intr-un colt pe parchet.
"Nu imi plac CV-urile" nicio inflexiune in glas.
"OK" zic (stiu ca nu se face dar nu aveam replica).
"Cati km sunt pana la Targoviste" ma intreaba.
"1500" zic foarte sigura
"Ne uitam pe Google map?"
"Ne uitam.(cam atatia sunt...cred, sper...)
Zambeste si-mi zice ca e "cool" ca am facut un curs de tehnici de memorie. Mda...parca nu ii placeau CV-urile.
Nu il intereseaza ce am facut...Il intereseaza ce vreau sa invat...
Cam vorbesc peste el, caci imi dau seama ca ar trebui sa lucrez in acelasi domeniu ca la firma anterioara. Imi expun cunostintele despre lana Merino de 14 microni obtinuta de la oi non mulesed...
Iar zambeste. "Te vinzi bine" zice.
Eh...imi zic in gand..."daca ar fi o scoala pentru pregatirea interviurilor as fi profesoara".
N-am timp sa mai zic o vorba ca isi scoate hanoracul.
Ok...astia din fashion sunt dusi cu pluta, stiu, cunosc, accept...insa cred ca avenit timpul sa FUG!!!!!!
"Pune mana!"
Dedesubt avea un tricou de piele...normal, gri. Pun mana...recunosc tesatura dar nu prea am curaj sa spun...Parca eram la examen. Totusi ma aud: "mercerizat". Nu era mercerizat...DAR era raspunsul corect...era ceva ce imita acest tesut.
"Cool"(na ca vorbesc ca el, necioplitul).
Dupa alte americanisme si un mic apropo la bani, imi zice sa vin sa semnam contractul.
Deja?? Oameni buni, voi ati inteles ca eu nu am mai facut NICIODATA ce ma puneti voi sa fac...Se pare ca au chef sa riste...Si eu am chef nebun sa risc...Voi invata ceva nou...
Vin acasa si...bag un pui la cuptor, Nico deschide un vinulet...palavragim despre individul asta extravagant si mai dam cate un raspuns la "Vrei sa fii milionar"...
"Da...si peste cateva luni imi platesc un master si...nu mai trebuie sa sacrificam calatoria e Revelion si..."
Ah...cat e de bine sa visezi din nou...Am pornit de la un ghem roz si acum sunt de-a dreptul cu capul in nori...Asa sunt eu cand sunt fericita... nu imi las nici macar o sansa de a scapa in durere...si traiesc cu toata fiinta mea satisfactia...pe care o spun tuturor...de mii de ori, pana devine fericire.
Fiecare primeşte un nume când se naşte, dar trebuie să fie în stare să-şi boteze viaţa cu un cuvânt care să-i dea un sens.