by oare » Mon Oct 05, 2009 4:51 pm
Jo, zilele astea ma uitam impreuna cu Sanzi la niste poze de acum trei ani, cand Sorana era un bebe mic de tot. Sanzianei i-au dat lacrimile si mi-a spus ca si-ar dori ca Sorana sa fi fost si acum la fel ca sa poata si ea sa-si deschida in liniste penarul. uneori e si ea bazaita si sacaita si pare sa nu inteleaga ca depaseste limite. dar am observat ca pe masura ce creste si Sorana lucrurile se schimba: incep sa comploteze impreuna si frustrarile generate de prezenta unui pitic acaparator de atentie se transforma in bucuria de a avea permanent un partener de joaca.
si hei, parca s-au mai purtat discutii din astea prin zona, de unde-ai scos-o ca esti batrana!? daca tu ai fi batrana, atunci eu as fi si mai batrana si ...nu prea ma simt asa. mai am o gramada de lucruri de facut pana atunci: sa ,,dau'' o multime de teze nationale, sa fac liceul, sa intru la facultate, sa o termin si multe altele, toate la dublu+sa cresc nepoti. bine, cand mi-or veni nepotii acasa o sa admit ca sunt batrana dar si atunci o sa am foarte multe de rezolvat, asa ca tot n-o sa ma gandesc ca sunt batrana.
a fost o zi...cand se putea sfarsi...