by Gigel » Mon Sep 28, 2009 10:49 pm
Eu nu prea scriu pe aici, dar citesc. Si urmaresc constant doua subiecte, jurnalul tau si al lui Treasure....
Dar azi nu m-am putut abtine sa-ti scriu, am culcat copiii si nu am putut sa adorm. Ai scris atat de impresionant si .....ai putea fi sora sotului meu. Doar ca el nu are sora, asa ca nu esti....
Eu nu ma inteleg cu socri. Si, da, i-am "eliminat" din viata mea si a copiilor. Eu cred ca este vina lor, dar sunt sigura ca ei sunt convinsi ca numai si numai eu sunt vinovata, ca ma cred mai desteapta decat ei (pai, ma cam cred, dar nu asta este motivul din care nu ii doresc in viata mea...). Probabil considera ca sunt egoista, ca lipsesc copiii de bunici si.....doar ca nu ar putea scrie asa frumos ca tine. Si sotul meu ii crede...
Povestea a inceput in urma cu muuuuulti ani, cand eram prietena cu fiul lor si am decis sa ne casatorim. Ei s-au opus. Luni de zile s-au straduit sa-l convinga de faptul ca eu nu sunt persoana potrivita pentru el. Problema este ca el avea tendinta sa ii creada si tot avea indoieli. Ma iubea dar si ce spuneau ei parea adevarat si eu chiar sufeream in tot acest timp si ma simteam si destul de jignita, nu atat de ceea ce spuneau ei, cat de ezitarile barbatului pe care il iubeam....Asa cum am mai scris, a durat cateva luni si eu am suferit in aceste luni si indiferent cum s-ar fi purtat cu mine dupa casatorie nu cred ca as fi reusit sa uit vreodata acea perioada....
Sotul meu nu le-a spus cand ne-am casatorit. Dar, dupa ce am stabilit data, imi tot spunea ca trebuie sa le spuna si eu tot il vedeam cu ochii mintii pe tatal lui facand o "criza de inima". Au trecut multi ani de atunci, omul e sanatos-tun si activ, da', uite-asa, cand se supara, il apuca "inima". Si ma si gandeam ca sotul meu nu mai apare la primarie...
Nu le-a spus, ne-am casatorit, am plecat in "doua saptamani de miere", ne-am intors, i-a spus numai ei, soacrei...Si, dupa ce ne-am intors eu am mai avut cateva zile de concediu si apoi m-am dus la servici. El mai avea concediu. Si, in prima zi cand eu m-am dus la servici si el a ramas acasa, ea a venit in vizita si impreuna au mutat mobila prin casa. Casa era un apartament pe care il cumparase si il mobilase partial tatal meu.....Si eu am venit acasa si m-am enervat rau. Dar sotul meu a incercat sa ma linisteasca: mi-a spus ca ea pur si simplu "trecea intamplator pe acolo" - locuia in alt cartier, avea serviciul in cu totul alta parte. Si, nu, sotul meu nu e prost deloc, numai de la ei crede toate bazaconiile. Si mi-a mai spus ca oricum mobila trebuia mutata.
Pot sa umplu pagini intregi cu povesti pe aceasta tema. Ideea este ca ei, socri, au incercat intotdeauna sa imi impuna sa fac ceea ce ei doreau. Bine, ceea ce ei considerau ca "este bine". Si au insistat incercand sa-l convinga pe sotul meu. Si sotul meu se lasa convins si....
Ma gandesc ca ar trebui sa vorbesti cu cumnata ta, s-o intrebi ce o supara, de ce nu doreste sa fie in relatii firesti cu familia ta.
Eu am incercat repetat sa-i explic sotului meu ca mi se pare normal ca in familia noastra lucrurile sa se faca asa cum credem noi doi, nu cum cred altii. Si i-am mai spus ca eu vreau sa ma consult cu el, nu cu socri.
Am avut tot timpul senzatia ca socri intra "cu bocancii" in familia mea. Si atunci i-am dat afara...
Apropo de intrat...Cand s-a nascut primul copil, intr-o zi, sotul meu m-a anuntat ca vin sa vada copilul. Nu mi-a placut ca nu m-a intrebat nimeni cand sa vina. Justificarea sotului "Ce conteaza?! Tot suntem acasa..." Biiiiine. Dar dupa doua zile ma anunta sotul ca vin iar. "Cand?" "Pai m-au sunat ca vin acum." Eram obosita si nu aveam chef. Sau poate am vrut sa-mi incerc fortele. Fortele mele, la mine in casa, fortele mele de proaspata mama de bebelus. Si am zis:"Nu, nu vin. Sunt obosita." Si sotul meu:"Si eu ce sa fac?!" Ideea e ca nu ma simteam protejata nici de el. Mi s-ar fi parut normal sa-mi spuna "Bine, daca nu vrei, nu vin." Si am inceput sa fac scandal si i-am spus sa-i sune pur si simplu sa le spuna sa nu vina. Si am plecat din camera, asa ca nu stiu ce si cum le-a spus. Dar dupa o jumatate de ora au sunat la usa. Si apoi sotul mi-a spus ca "Nu au inteles."
Mie chiar imi plac familiile mari, eu incerc (fara prea mult succes) sa pastrez o relatie apropiata cu verii mei, cu matusile...Chiar cred ca ar fi frumos sa existe in familie si bunici, mai ales ca tatal meu a murit....Dar daca lasam socri sa se implice in familia mea asa cum doreau ei, sunt sigura ca ar fi fost o atmosfera de scandal si poate ca as fi ajuns sa si divortez.....
![[bici]](./images/smilies/bici.gif "Cu biciul")
ii trebuie....
