"chi-chi-chi, toamna ghi" zice Art...desi inca nu e gri, mi-e dor de vara...a fost o vara frumoasa, prea scurta si cu multe bucurii...e drept, marunte, dar din ce sa ne umplem sufletul?
Copiii au crescut, s-au schimbat, iar eu nu-mi mai vad rostul acasa...si totusi, hoinaresc cu micul, culegem frunze, castane, cantam si spunem poezii...e bine cand soarele ne incalzeste si alinta. Nu stiu cum, dar "e-atata liniste in jur", doar prapaditii mei fac cate un taraboi, dar si acela atat de suav...
Apele au reintrat in albie, iar acum vreau sa am grija, sa nu mai fie furtuna...



...
Urmeaza o perioada lunga deci, plina de nostalgii...dar lasa ca peste vro 2 luni o sa inceapa sarbatorile
