by mamiy » Thu Aug 20, 2009 7:31 am
DRagele mele
n-as vrea sa tin aici o pledoarie legata de medici sau de lumea medicala; dupa 41 de ani de chin , plimbari prin spitale si esecuri repetatte din partea unor medici total incompetenti si indiferenti, mai ales cand nu se vede stralucirea banului, ar fi un efort prea mare sa povestesc prin tot ce a trecut fratele meu, mama si cu mine. Este o poveste de viata lunga, o telenovela - scrisa- cum s-ar spune pe paturile spitalelor si in salile de asteptare ale medicilor...... Atatea suferinte, atat UMILINTA, mai ales cand `nu dadeai` nimic.....
Au fost si medici carora li s-a facut mila si n-au pretins nimic, dar numarul lor este atat de mic..... exista si un medic, care, dupa douazeci si ceva de ani s-a ocupat CU ADEVARAT de pareza la mana dreapta a fratelui meu si a lucrat cu adevarat si s-a dedicat asa cum trebuie sa se dedice un medic!! Cinste lui, cinste celor care inca m-ai fac aceasta facultate in ideea ca iubesc specia umana, inca doresc sa contribuie la diminuarea suferintei celor incercati de viata.... o Doamne, dar numarul lor este atat de mic!!!!!!

