Pasiune si suferinta

[Arheoloaga]

Cand spui ca tu o vei invata si proteja pe fata ta de experiente asemanatoare...imi aduci aminte de filmul "Heartbreakers", numai ca, fiica, pana la urma tot se indragosteste, tot sufera...dar na, suntem intr-un film, iar finalul este unul fericit. Ceea ce vreau eu sa spun ca e important deocamdata sa te concentrezi asupra ta, sa faci in asa fel incat sa iti fie bine ca sa nu fie nevoie sa dai astfel de invataminte!! Nu mai cauta scuze pt a te indeparta de el!
Numai bine iti doresc!

[Arheoloaga]

Scuze, vroiam sa spun " nu mai cauta scuze pt a nu te indeparta de el".

[Vilhelmina]

Fetelor, imi lipseste, e adevarat, dar NU-L MAI VREAU. Pe bune. De cand ne-am certat, nu vorbesc cu el, nu ma uit la el, nu ne salutam. Nu caut in nici un mod sa-i atrag atentia asupra mea, prefer sa raman deoparte in discutiile cu colegii, sau doar sa ascult, ca sa nu creada ca ma bag in seama ca sa ma apropiu de el.

Poate va ganditi la cartea aceea, Regulile seductiei. Ei bine, nu vreau sa-l seduc. Insa cartea totusi e interesanta

[Vilhelmina]

A mai trecut o luna jumate si...nici o schimbare majora. Ma apasa singuratatea, ai mei sunt la tara, eu lucrez si...ma simt pur s simplu golita, stearpa, fara nici o noima.
In locul iubirii e un imens gol, dar ceea ce e mai rau e ca stiu foarte bine ca ar ajunge sa se gandeasca doar la mine, sa ma vrea doar putin, si l-as putea iubi din nou cu toata fiinta mea. M-am amagit doar ca sunt tare, ca ii arat eu lui...nu i-am aratat nimic si nu l-am impresionat in vreun fel. Nici cand am fost cu el si nici acum, ca nu mai sunt.
Cateodata ma rog sa-l pot ierta, sa-l pot iubi din nou. As vrea sa fim prieteni, sa fim orice, dar nu doi straini. Si totusi mi-e frica sa-l abordez. Daca ma respinge, se duce pe apa sambetei si aceasta mica consolare, cum ca totusi eu am fost cea care am terminat.

[Vilhelmina]

Da. S-a intamplat din nou.

Un sms, cum ca ar fi timpul s mai bem si noi ceva. Am fost foarte fericita. A doua zi ne-am intalnit si...chestii senzuale, nu vreau sa intru in detalii...dupa care imi spune ca ar trebui sa nu ne vorbim in continuare, sa nu ne salutam, intr-un cuvant sa ne prefacem ca nu e nimic intre noi.

Poate trebuia sa-l las acolo in clipa aia...adica cum sa nu ne vorbim? Si cum vine el sa-mi spuna toate astea dupa ce...??
Explictia: se simte prea expus, nu vrea ca colegii sa-si dea seama ca e ceva intre noi...

I-am dat de inteles ca nu sunt de acord. Fireste ca nu vreau sa arate tuturor ca sunt amanta lui. Vreau doar sa ne comportam normal unul cu altul. Nu sa ne prefacem ca celalalt nu exista.

Azi ne-am intalnnit la lucru si...exact cum ma temeam ca va fi: distant, rece.
Nu mai inteleg nimic. M-am bucurat atat de mult...de ce???
Ce a vrut de fapt? Vrea oare sa continuam asa sau a dorit doar sa demonstreze ca oricand ii cad in brate?

Cam ce tactica ar trebui sa adopt? Sa fiu sincera si sa-i spun ca ma doare comportamentul lui?
Sau sa fiu la fel de rece??
Cred ca reprosurile nu ajuta. Ce sa fac?

[mischaela]

simplu.
sa il dai naibii pentru totdeauna.
uita. uita-l.

[DRIANA]

Sa stii ca numai tu poti sa-ti raspunzi la intrebari...numai tu hotarasti cand este momentul sa renunti la el..eu te-as intreba ce speri tu de la aceasta relatie? O sa astepti mereu sa primesti un sms ? Spui ca el este distant...tu de ce nu poti fii la fel? De ce nu ii platesti cu aceeasi moneda? Iar cand iti trimite un mesaj sau te intreaba ..."CAND NE INTALNIM SI NOI"...tu de ce nu-i raspunzi..."STAI SA MA GANDESC...NICIODATA?!!??" Va mai veni si a doua intrebare...tu ii vei rade in nas..si te vei simti bine, puternica...plus ca tipul sigur se va simti ranit in orgoliul lui de gigolo...

[mischaela]

[mary_lou]

Bei doamna, m-ai speriat am crezut ca ai dat-o in pasiuni de astea...:))
Asta asa off topic...

Revenind la topic...Chiar asa, oare ce s-o mai fi intamplat?!