Sunt obosita...sunt atat de obosita fizic si psihic...seara pic ca un lemn,nu mai aud nimik,nu mai simt nimik.... imi vine sa plang uneori de neputinta....as vrea timp mai mult,zile mai lungi ca sa le fac pe toate...nu mai reusesc sa mananc,sa gatesc ca lumea...fac ceva pt copil si gata...eu nu contez,Dan se descurca... casa asta e mereu vraiste,rufele nu se mai termina de spalat si de strans...jucarii prin toata casa,imi vine sa le arunc pe toate
Parca imi plang de mila dar poate ca si asta fac...vreau sa pot sa ma plang de oboseala si slabiciune...sa plang dupa concediul mult asteptat la mare "o sa ma plictisesc de plictiseala" asa vedeam eu cele 2 saptamani la mare,doar plaja,mancare si somn...s-au dus...nici n-au fost,nici nu vor fi.... Asa e viata... nu ai parte de ceea ce iti doresti mai mult sau atunci cand ai parca nu mai ai puterea sa te bucuri... As vrea sa ma culc acum,sa nu am ciorba pe foc,sa nu trebuiasca sa mergem la 4 la tenis...vreau o zi pentru mine,numai pentru mine,sa nu am de facut nimik pentru nimeni ci doar pentru mine
![ciocan [cfev]](./images/smilies/ciocan.gif)
Poate cand ne vom intoarce din Grecia voi avea cateva zile pentru mine...ce bine ar fi...