by jo_ana » Sun Jan 17, 2010 10:08 am
Diana, eu zic c-ai inceput bine...aproape toate mamicile trecem prin perioada asta,cand devenim delasatoare, nu stiu tu, dar eu am avut multa vreme pitici de genul ca are el pe cineva...motivat, daca e s-o luam ca acasa il asteptam mereu pusa pe harta, sex 0, vesnic nemultumita, daca asa, de ce asa, daca invers de ce nu , altfel...
...am mers multa vreme astfel, prea mult, si s-a ajuns la o lipsa de comunicare intre noi...noi care eram precum mana intr-o manusa...
...apoi am vazut o nenorocire, chiar langa mine si-am realizat cat de important e sa depasesti momentele aiurea, sa-ti dai silinta in toate si sa-l apreciezipe celde langa tine...nu pot spune ca suntem ca acum multi ani, dar sunt convinsa ca peste inca un pic, vom fi...pentru ca amandoi vrem asta (am discutat indelung despre criza noastra, eu am promis sa nu mai gandesc la ce cred eu c-a fost, iar el are suficienta minte, candsunt cu susu-n jos, sa ia copiiii si sa se joace cu ei,pana eu ma calmez)...
E important sa discutati si sa vreti sa faceti pace intre voi...dar continua sa te aranjezi si sa-ti doresti sa fii frumoasa, iti face bine, in primul rand, tie...si, da, e placut sa vezi cate-un mascul intorcand capul...