Depresia postpartum

[DRIANA]

[carstea_diana]

[Marinela72]

O poezie care mie imi place foarte mult. Daca o stiti, recititi-o...daca nu, aveti rabdare si cititi-o acum.
Pentru voi, cu drag...

C

[ilinca_mioara]

Vorbe dulci sunt usor de spus, lucruri dragute sunt usor de cumparat, dar oameni de treaba sunt greu de gasit. Viata se termina cand tu incetezi sa visezi, speranta moare cand tu incetezi sa crezi, dragostea se termina cand tu incetezi sa mai tii la cineva, prietenia se sfarseste cand tu nu mai imparti. Asa ca imparte cu cine crezi ca iti este prieten, iubeste fara conditii, vorbeste fara intentii, daruieste fara motive, tine la cineva fara explicatii!!
Fie ca acest Paste sa fie un moment de bucurie, liniste sufleteasca si armonie. Farmecul lui sa ne aduca aminte ca intotdeauna mai exista o sansa de mantuire.

PASTE FERICIT!!!

[mischaela]

[Marinela72]

Noroc cu voi fetelor ca mai intru si eu in jurnalul meu...pretentios nume...jurnal, ei nu!
Aveam unul grosut, cu coperti cartonate in colturile caruia lipisem inimioare colorate si in care scriam aproape in fiecare zi, Draga jurnalule... era cel mai bun prieten al meu in serile adolescentei mele cand ma vedeam neinteleasa de nimeni, tradata de cea mai buna prietena, nedreptatita de vreun profesor la teza sau...parasita de iubitul cu mapa din vinilin negru.
Nici macar nu mai am vreunul ramas sa ma citesc si sa caut sa ma recunosc...ultimul a luat drumul cutiilor de carton lasata la mama acasa alaturi de colectia de poze cu actori, de masini de la guma de mestecat si de servetele adunate cu mare grija de la toate nuntile si petrecerile pe la care ne purtara pasii.
Ei asta e...nu pot sa nu fiu nostalgica, intrasem sa scriu ce mai fac si am ramas cu cohii atintiti in ecran si zambind usor in coltul gurii...noroc cu Alexandra care a inceput sa tropaie pe langa mine si sa ma aduca cu picioarele pe pamant.
Pe curand!

[mamiy]

Chiar ma intrebam daca mai treci pe aici!!!
Nici eu nu amtimp pt jurnal, adica pentru mine... raman cu amintirile,si acelea uitate in cutii la mama acasa,cum ai spus si tu...privim in viitor prin ochii copiilor nostri

[Cami-N]

Draga Marinela,amintirile raman in sufletele noastre...eu nu mai am nimik in cutii vechi de carton, nici nu tineam vrun jurnal personal pentru ca gandurile mele mi se pareau exagerate si mi-era teama ca le-ar putea afla cineva... Acum imi pare rau...as fi citit-o si eu pe acea pustoaica de 15-16 ani,as fi vazut cat m-am schimbat,in bine sau in rau...
Sa mai scrii din cand in cand...de cand nu ne mai spui nimik despre tine parca timpul ar fi stat in loc...

[Marinela72]

Sunt pe aici, mereu...eu, cu micile bucurii si tristeti, cu regrete si licariri de zambete in priviri.

Aseara cerul a fost suparat rau. Poate pe vreo stea ce s-a indepartat prea mult sau pe vreo cometa ce s-a stins prea devreme.

A inceput sa ploua. Cu nasul turtit pe geam privesc catre nicaieri. Ma gandeam la...nu mai conteaza, oricum era o prostie.
Ma uit la bietele picaturi de ploaie cum sunt azvarlite de colo-colo, aruncate de bataile puternice ale vantului.
Pulberea lichida cu viata scurta, denumita ploaie, isi asteapta cuminte sfarsitul, neavand putere sa riposteze sau sa se impotriveasca.
Noi semanam mult cu ploaia. Pornim de nicaieri si ne oprim pe carari nestiute. Suntem purtati de viata prin diverse locuri, cu intensitati diferite, uneori in cele mai nepotrivite momente.
Ne nastem cu o menire pe care nu o cunoastem si poate nici n-o aflam vreodata. Trecem prin viata bezmetici, oprindu-ne din loc in loc pentru o scurta pauza, pentru un moment de gandire profunda sau doar pentru o clipa de placere.
Pulberea spirituala cu durata variabila, denumita viata, isi asteapta cuminte sfarsitul neavand putere sa riposteze sau sa se impotriveasca.
Aseara cerul a plans peste mine si ma bucur ca umarul meu a fost acolo sa-l sustina. Ca un prieten bun.

[Arheoloaga]

Imi place cum spui "Pulberea spirituala cu durata variabila, denumita viata, isi asteapta cuminte sfarsitul neavand putere sa riposteze sau sa se impotriveasca."; sunt cuvinte frumoase care spun totusi ceva trist fara a face insa rau.
Imi place de asemenea sa citesc preocupari mai altfel, ganduri spuse de cealalta parte din noi...cu delicatete si sinceritate.

Felicitari pentru cei 11 ani de casnicie...si sa aveti parte de multi ani fericiti impreuna si de acum inainte!