Romani din toate tarile uniti-va!

[moco29]

[robertzica]

Buna Raluca!

Da, avem o saptamana de cand am ajuns in State... pana acum am aranjat apartamentul in care stam, am cautat masina, telefoane... acum asteptam SSN si aplicam pentru joburi.

Speram sa fie ok.

Multumim de urari!

[marirai]

buna tuturor,sunt si eu o romanca casatorita cu cetatean italian,dar acum suntem stabiliti in austria...ne-a fugarit criza din italia ,ce sa va zic...suntem un cuplu f unit,diferenta de nationalitate nu o simtim,sotul meu a invatat romaneste(a facut un curs intensiv cu soacra-sa,asa zice el),eu am lucrat in italia 3 ani inainte sa-l cunosc asa ca si eu vb italiana,iar in casa la noi se vb...romana-italiana,nici una nici alta,intr-o fraza folosim cuvinte cat rom cat it....cunoscutii rad de noi! sotului meu ii place in romania f mult,a vrut neaparat sa ne casatorim religios in romania si nunta mare sa o facem tot in ro pt ca i-au placut traditiile de la noi,eu sunt ardeleanca din cj!cu religia am ramas fiecare cu a lui dar el vine de fiecare data cu mine la biserica la ortod. pt mine a fost si este cea mai buna alegere pe care as fi putut sa o fac,pt ca mi-a dat Dumnezeu un barbat...super! frumos,tanar,atent,stie mereu sa-mi ridice moralul,ma rasfata(exagerat de mult),are grija sa-mi fie mereu bine si pe el se pune mereu pe locul 2! acum suntem amandoi straini in tara straina...de fapt...toti 3 ca in burtica la mine este un sufletel care de Sf.Paste ar trebui sa vina pe lume...deci...eu romanca,sotul italian si austriac ! nu am mai fost in ro de 5 luni si mi-e tare dor de casa.

[Arheoloaga]

Buna Marirai! Bine ai venit pe forum si mai ales la pagina prietenilor din strainatate; eram cam putintei pe aici, dar se vede treaba ca se mareste gasca!
Am vazut locatia ta, minunat Salszburg-ul si la o aruncatura de bat de Italia! Unde locuiati in Italia? Noi suntem din Treviso...de fapt, daca mai citesti pe ici pe colo gasesti povestea mea cu detalii Felicitari sotului tau care a avut vointa sa invete limba romana...al meu intelege perfect dar cand trebuie sa vorbeasca...e jale! Avem carti felurite dar e greu nevoie! Oricum il auzi spunand in romaneste "Dumnezeule" sau "fir-ar sa fie" chiar si atunci cand nu are sens; ii place lui cum suna. Si noi ne-am pastrat apartenenta la confesiunea in care am fost botezati, insa am facut nunta in Romania fara probleme. De fapt am facut cununia aici si nunta in Romania...
Sper sa ne gasim cat mai des pe aici si mai povestim! Pana una alta nastere usoara, sa va traiasca bebelul si sa fie sanatos!
Ah! Eu sunt Raluca!

[DRIANA]

Bine ai venit pe forum, Marirai!!
Felicitari pentru bebelus. Sa ai parte de o nastere usoara si de un bb sanatos! Te asteptam sa ne mai scrii...

[marirai]

buna,va multumesc pt primirea calduroasa,Raluca sotul meu e din livorno,acum suntem la jumatatea drumului intre casa lui si a mea...a,cred ca si sotul tau ar fi invatat bine romaneste daca-l lasai singur in bucatarie cu soacra-sa...eu asa faceam,ca el gateste acasa la noi...mama era mereu dupa el sa-i arate,sa-i explice...si de voie de nevoie a invatat,apoi si-a facut prieteni,care apoi ne-au fost nasii de cununie si vor fi si nasii bebelui,ei romani,vb romaneste...sunt mandra de el ca vb limba mea...si nu credeam niciodata ca-i v-a fi de folos...dar aici unde lucreaza are colegi romani care nu vb germana, nici italiana si toti sunt dupa sotul sa le traduca,sa vb cu el...zic ca el le este baza acolo...multumesc si pt urarile pt bb dar e cam leneoasa...de obicei se zice ca fetele vin mai repede pe cand a mea...sta bine mersi la mami in burtica,nu da inca nici un semn ca ar vrea sa vina...raluca eu am lucrat in vara in veneto...de fapt la ,,granita"cu alto adige...e frumoasa zona,de fapt mie imi place toata italia,atat cat am reusit sa vad din ea,din nord pana la roma ca mai jos nu am fost...dar toscana imi place cel mai mult...cum te-a acceptat familia sotului tau?cum se mai comporta cu romanii,fac diferenta italienii? sincer au mare dreptate sa ne judece,pt ca si acum dupa cutremurul acela dramatic s-au gasit tot 4 romani sa mearga sa fure din casele celor care au fugit din calea cutremurului....rusine lor ca nu s-au gandit putin la ce poate fi in sufletul acelor amarati,in saptamana mare sa-si lase casele,sa-si ingroape copii,fratii,parintii...iar nenorocitii de hoti sa ii jefuiasca si de ce le-a mai ramas...vineri cand am vazut la tv funerarile plangeam,iti jur,sa vezi multime de peste 200 de sicrie intindse intr-o piata.....sa vezi un sicriu de 80 cm alb,al unui bebe de doar 5 luni,peste sicriul tatalui...si apoi sa vezi 4 romani arestati ca au mers la furat printre gramezile de case cazute....dureros si rusinos!

[marirai]

sa aveti PASTE FERICIT celor ce azi sarbatoresc,si o sarbatoare a Floriilor plina de bucurii! eu azi le-am sarbatorit pe amandoua...ah,eu sunt Mariana!

[Arheoloaga]

Da, ceea ce s-a intamplat la Aquila a fost si continua sa fie o tragedie...E imposibil sa nu te doara sufletul cand vezi suferinta pe chipul oamenilor, cand le vezi casele distruse, si mai ales cand vezi ca media de varsta a celor morti nu depaseste 35 de ani. Oriunde in lume s-ar fi intamplat necazul asta era la fel de grav...Sunt lucruri care nu pot fi controlate. Ma uitam azi la Moto GP (anulat de altfel) si am vazut ca in Qatar, toti pilotii au tinut un moment de reculegere pt victime. E important ca lumea sa fie solidara macar in astfel de clipe.
Trecand la lucruri mai putin triste, iti spun ca esti o norocoasa ca al tau sot e mare bucatar. Din punctul asta de vedere(si nu numai), Nicola(soata) e un italian cam atipic...stie sa gateasca asa, cat sa supravietuiasca Spre surprinderea mea, ii place la nebunie bucataria romaneasca, mai ales sarmalutele in foi de vita si cred ca primele lui cuvinte in romana au fost "mamaliga, branza, savarina". Si mai ziceam ca nu vorbeste romaneste
Ma intrebai de cum am fost acceptata. Sa fiu sincera nu prea ma interesa sa fiu acceptata...Eu, care in general sunt mai flower power asa, m-am gandit la reactia parintilor lui abia cand m-am vazut in fata lor. Dar am fost placut surprinsa. Socrii mei sunt niste tipi tare destupati, plini de viata si fara idei preconcepute. Daca stau sa ma gandesc...prietenii lor formeaza un amalgam atat de pestrit, incat faptul ca eu sunt romanca a constituit probabil ultima lor grija. Intrebarile au venit mai degraba din partea alor mei...dar dupa doi ani in care baiatul a facut luna de luna naveta Venetia- Bucuresti...s-au convins si ei ca e totusi ok.
Cati ani ai stat in Italia? Ti-ai cunoscut sotul aici?
Ai dreptate, Italia este minunata...mai uita italienii cateodata ce bijuterie au pe mana si mai dau cu bata in balta, sau cred ca li se cuvine sa nu puna afisari in limba enleza tocmai in Uffizi unde vin oameni din toata lumea sa-l admire pe David.
Dar in general se traieste frumos. Ai timp de tine, de pasiunile tale, de preocupari felurite, fara a te gandi cu preocupare la ziua de maine. Despre discriminari sau altele nu stiu mare lucru pt ca nu am trait pe pielea mea astfel de experiente. Sunt si oameni care au avut de suferit,nu ma indoiesc, dar depinde mult si de cercurile in care te invarti, de oamenii cu care intri in contact, de felul cum te porti...Ma rog, sunt multe considerente.
Acum voi locuiti chiar in Salszburg sau pe aproape? Noi am fost in iarna in concediu acolo si ne-a placut tare mult...Mi-ar placea sa mai revenim pe timp de vara ca ne-au mai ramas multe de vazut

[marirai]

buna romanilor oriunde ati fi...buna Raluca,da,pe sotul l-am cunoscut in italia,lucram la acelasi hotel in Madonna di campiglio(TN),el era un fel de sef de sala,eu o amarata de cameriera la curatenia in camere...dar nu asta a contat,s-a lipit ca timbrul de scrisoare si nu m-a mai lasat ,dupa 5 luni ne-am mutat impreuna la lucru intr-un loc ffff frumos...isola d'elba,el din nou sef de sala,de fapt lucra acolo pe timpul verii de 4 ani,iar mie mi-a gasit de lucru ca si barmana,aveam casa in chirie...ce sa mai zic...eram cei mai fericiti,apoi in octombrie am terminat lucrul si ne-am intors in ro impreuna....si dupa 2 ani a sosit si ziua sa zicem,,SI"in livorno si dupa alte 3 luni ,,DA"in romania...si acum,la nici un an de la cununia religioasa(4 mai)asteptam sa ne vina si barza cu minunea asta mica....ne da atat de multe emotii...aseara pe la 11 mi s-a rupt apa,am mers la spital cu gentuta si cu multa speranta si curaj...nu aveam contractii deloc,nu mi-au venit nici pana dimineata...m-au consultat doctorii,ecografe,tot...bebe meu e smecher...ne-a alarmat degeaba...avea lichid din belsug asa ca m-au trimis acasa sa astept contractiile....asa ca noi suntem acum cu bagajul langa usa si asteptam....da,ai dreptate cand zici ca e frumos orasul salzburg,e asa de linistit,persoanele pe care le-am cunoscut sunt f amabile,parca ei traiesc viata intr-un alt ritm,mult mai linistit,mult mai calm...sper ca o sa te intorci in vara sa vizitezi mai mult orasul,asa poate ne vom si cunoaste...dar tu unde l-ai cunoscut pe sotul tau,in italia sau in romania? scuza-ma daca voi repeta unele intebari la care probabil ai raspuns deja...aaa,sa nu uit,daca nu mai intru deloc in urmatoarele zile va rog sa ma scuzati,sa-mi motivati absenta,inseamna ca a hotarat barza sa vina ...si am un motiv intemeiat sa lipsesc!

[Arheoloaga]

Pai daca s-a rupt apa...nu mai poate fi mult pana la momentul mult asteptat!!! Iti urez nastere usoara si sa vii sa povestesti cu amanunte despre experienta nasterii intr-o tara straina!