Pai Mihaela...hai sa iti explic cum de nu cunosc niciun roman:
1. Sunt maritata cu un italian si deci am fost oarecum "trasa" in grupul lui de prieteni. Ceea ce nu este deloc rau pt ca si intre ei tot romanca sunt si de multe ori ii antrenez in activitati ideate de mine: petreceri (1Decembrie, Craciun, ziua mea), vara ii invit la cate-un porumb fiert si-o salata de vinete, i-am carat pe toti sa vada la cinema 4luni, 3 saptamani si doua zile, ma rog...si alte chestii care nu imi vin acum in minte. Bineinteles cu prietenii ne vedem destul de des, dar nu ii pot stresa eu cu muzica romaneasca de cate ori ii invit.
2. Romanii pe care ii cunosc eu...sa zicem din vedere si din auzite fac parte din trei categorii: a) cei care muncesc intreaga zi (ingrijitoare, baby-sitter, zidari, muncitori, ospatari) si care abia asteapta sa ajunga acasa sa se odihneasca, nu sa iasa de nebuni in oras. In plus, iti spun eu ca cei care vin aici pt munca, renunta bucurosi la o iesire la un restaurant sau la cinema ca sa poata trimite ceva mai multi bani acasa. Cei care si-ar permite totusi fara probleme sa iasa oricand si oriunde sunt baietii si fetele cu masini de lux si care asculta manele cu geamurile deschise...but no thanks...N-am avut nici in Romania tangente cu astfel de specimene asa ca de ce as avea aici?Asa...astia au fost categoria b).
Din categoria c) fac parte cei pe care i-am cunoscut cat am fost venita cu bursa si cu care am pierdut de altfel contactul cand m-am angajat eu pt ca nu ma mai puteam duce la institut in fiecare marti la ora 18.
3) Nimeni din familia mea nu este aici cu mine: tata, mama, sora, nepoti, unchi, matusi, purcel si catel sunt la Targoviste City sau prin alte locuri din Romania si nici nu are vreunul intentia sa vina in Italia.
Ah! Am avut o tentativa de a cunoaste mai bine o romanca care o ingrijea pe bunica lui Nicola, dar m-am lecuit subit cand la o cafea mi-a explicat cat de prosti sunt italienii si cum abia astepta ea sa moara o alta batrana de care avea grija pt ca nu stiu ce ii promisese. Plus ca imediat ce a aflat ce lucreaza Nicola la bombardat pur si simplu cu telefoane sa il ajute pe barbatul ei sa se angajeze desi ii explicasem clar ca el nu are absolut nicio putere de decizie.
4) In general romanii emigreaza cu familia, sau daca nu, fac deja parte din grupulete in functie de perioada cand au ajuns aici.
Zambesc si dau buna ziua tuturor romanilor pe care ii vad in autobuz desi unii se uita la mine de parca sunt dusa cu capul. Asadar, stiu ca sunt multi romani ca doar ii vad zi de zi dar pur si simplu nu am cum sa leg prietenie cu cineva doar pt ca vine din aceeasi tara fara a avea posibilitatea macar de a-l cunoaste mai aprofundat.
In plus...la petrecerea aia romaneasca la care ai fost tu...cate familii mixte erau invitate? Ca ma gandesc ca eu nu prea pot sa il las pe Nico acasa cu pisica.
Dupa cum vezi, nu e imposibil sa nu cunosti indeaproape alti romani, chiar daca vezi cate 50 pe zi in autobuz, pe strada...E adevarat ca si eu sunt salbatica si paranoica si poate ca imi descurajez interlocutorii, dar inainte de a fi roman, trebuie sa ma asigur ca cel care imi intra in casa este in primul rand om. Eu sunt convinsa ca tie iti este imposibil sa intelegi...dar fa o paralela cu romanii care intr-o tara straina nu cunosc tocmai locuitorii acelei tari. Si nu ma refer la relatii de colegialitate, ci de prietenie. In general romanii stau cu romanii, chinezii cu chinezii, indienii cu indienii si asa mai departe. Daca eu eram aici cu familia sau cu sotul roman, in mod sigur aveam o gramada de prieteni sau macar cunostinte romani. Dar in cazul meu...ce pot sa spun...nu sunt nici strut nici camila...
De aceea mi-a venit ideea de a ma inscrie intr-o asociatie de voluntariat pt imigranti...ma gandesc ca asa poate mai cunosc familii mixte si altfel se va pune problema.
Sa nu ma intelegi gresit...am o viata sociala foarte activa, in mod sigur mai activa ca in Romania...nu sunt salbaticoasa din punctul asta de vedere, dar pur si simplu nu am ocazia sa aprofundez relatiile cu alti romani. Vorbesc frumos despre romani, imi spun intotdeauna numele pe litere pana intelege toata lumea, sunt foarte mandra ca sunt din Romania pt ca tot ce stiu eu in viata asta am invatat acolo si mai ales nu ma fac ca ploua atunci cand se aud tot felul de tampenii despre romani.
Hai ca scrisei un roman
![[alc]](./images/smilies/alcool.gif "alcool")
Imi cer scuze pt acest mega off topic.
Fiecare primeşte un nume când se naşte, dar trebuie să fie în stare să-şi boteze viaţa cu un cuvânt care să-i dea un sens.
by robertzica » Tue Mar 10, 2009 5:46 am 
![[bis]](./images/smilies/bis.gif "bis")
![[floare]](./images/smilies/floare.gif "O floare din partea mea")
Eh...am impresia ca tu vei avea totusi culorile toamnei romanesti acolo unde te duci. Padurile americane sunt superbe...Am vazut niste poze facute de un var al sotului meu, in Noiembrie in imprejurimile New York-ului; aceeasi armonie: caramiziu, galben si rosu.
