Ganduri

[ilinca_mioara]

[Arheoloaga]

Treasure nu te mai chinui de acum cu astfel de ganduri...Ai incredere in tine si la momentul potrivit vei sti ce sa ii spui fetitei tale. Copiii surprind prin capacitatea lor de intelegere!
Sora mea isi creste singura baietii si stiu cat este de greu sa fii si mama si tata, stiu ce inseamna sa pui capul pe perna si sa plangi pana la epuizare dar dimineata sa ii surazi puiutzului ca nu carecumva sa iti simta tristetea, stiu si cata inversunare este in sufletul unei mame singure numai la gandul ca fiul sau fiica sa s-ar putea simti la un moment dat inferioara celorlalti copii...Mai stiu insa ca de fiecare data o mama singura va gasi puterea sa treaca peste obstacole si sa gaseasca solutiile cele mai potrivite pt puii ei.

[oare]

chiar asa! nu te mai gandi la tot felul de chestii! nu faci decat sa le amplifici.
crede-ma pe cuvant cand iti spun ca Irina nu va simti prea mult lipsa a ceva ce nu a avut niciodata. dar e mai bine pentru amandoua sa depasesti definitiv momentul, tocmai pentru ca nu-ti doresti ca ea sa sufere de anumite complexe. voi va aveti in primul rand una pe alta, iar tu esti o femeie extraordinara care stie cum sa-si gestioneze resursele in asa fel incat sa aveti o viata frumoasa...si nu ma refer doar la cele materiale.
si daca vrei argumente: aveam candva o discutie cu mama (eram prin cls a noua) si ii povesteam cum ii luam apararea unei colege careia ii murise tatal cu 2 ani in urma- aveam pe vremea aia o colega care incerca sa speculeze orice slabiciune a celorlalti; tot povestindu-i cat de greu ii e colegei mele, ca nu are tata si asa mai departe, a venit si intrebarea ,,bine, dar tie nu iti e greu? nici tu nu ai tata.'' - ,,da, dar eu nu am avut niciodata, asa ca am invatat sa ma descurc si fara!''. nu am avut niciodata nevoie de explicatii, imi era suficient sa stiu ca o am pe mama langa mine si mai stiam ca nu cerusem nimanui sa ma nasc, asa cum de fapt nu o face nimeni, deci aveam drepturi egale cu ale celorlalti! si apoi, ce nu ne omoara ne intareste!

[ilinca_mioara]

[Arheoloaga]

Este firesc sa mai apara si intrebari si "oare e bine daca fac asa sau invers" atunci cand ai o responsabilitate atat de mare precum este educatia unui copil. Dar nu cred ca e parinte care sa scape de aceste ganduri!
Tu priveste insa putin in urma si vei realiza ca pana acum ai luat deciziile corecte (sau cel putin aceasta este parerea mea de cand iti citesc jurnalul). Deci capul sus si urmeaza calea deja batatorita...nu ai gresit cu nimic, nici fata de tine, nici fata de Irinuca si cu atat mai putin fata de tatal ei...Ai reusit sa fii si mama si tata pana acum si vei reusi si de acum inainte...Poate tocmai faptul ca faci prea multe te-a coplesit...in nici un caz pt ca nu faci indeajuns!!

[ilinca_mioara]

[ilinca_mioara]

[ilinca_mioara]

[MihaelaStoiciuc]

Asculta-ti inima si nu te chinui cu ceea ce "ar putea sa se intample". Nu pierde timpul cu tot felul de intrebari mai mult sau mai putin stupide - traieste clipa, bucura-te ca ai o minune langa tine!!

[ilinca_mioara]