by fire » Wed Oct 08, 2008 11:32 pm
Multumesc Marimira. Esti o scumpa. Imi sunt tare dragi copiii mei si cred ca asa e orice mama cu copilul ei. Da, seamana cu tatal lor, dar dupa cum spui si tu trasaturile se contureaza si pe parcursul anilor si s-ar putea sa semene si cu mine. Cezara mea avand parul ondulat , daca , dupa ce o spal o usuc cu uscatorul i se mai lungeste un pic, daca nu , sau o usuc la o temperatura mai joasa atunci ii ramane ondulat bine de tot. Of, stiu cum e cand incepi sa faci ceva si simti ca nu se mai termina, simti ca e o cale atat de lunga pana la finalizare. Da, mobila asta... trebuie sa umbli dupa toate atat de mult si e asa stresant uneori pentru ca realitatea e ca trebuie sa ne incadram intr-o suma si sunt care ne plac dar prea scumpe ...Multumim de ideile pentru carticele. Cred ca sunt tare interesante. Noi in ultimele luni, recunosc ca nu le-am luat nici o carticica dar sigur dupa ce ne mutam le voi face o biblioteca cu carticele din acestea haioase si instructive. Casa.. dulce casa.. nu mai am rabdare, m-as muta deja.Azi au pus geamurile, sunt superbe, sunt mari, sigur voi avea ce sa curat. Profilul geamului nu e alb, e culoarea mahonului. Doar in cateva locuri se vede , pe unde au dezlipit ei , probabil pentru a verifica ceva , caci in rest sunt acoperite cu o folie alba. Folie , care si aia va trebui data jos.. munca, se apropie sarbatorile, intai de toate ziua copiilor mei ( si alor vostri ).. dar am promisiuni ca voi fi ajutata. De cumnata si de mama. Deci sigur Craciunul va fi asa cum am visat. Atunci sigur ma voi imbata. De fapt si in ziua in care ne mutam mi-am zis ca ma imbat. Nu m-am imbatat pana acum dar... casa asta e un vis devenit realitate. Cu sacrificii , facute pana acum si de-acum incolo. Am noroc ca sotul meu se descurca, e un om destept, s-a ajutat singur in viata, de fapt noi ne-am ajutat singuri , n-am avut nici un ajutor de la nimeni si pe deasupra e si un perfectionist ( un lucru greu de suportat uneori pt. mine caci eu sunt o fiinta ceva mai dezorganizata si mai distrata ) asa ca privim viitorul cu incredere si ma rog ca Dumnezeu sa ne dea sanatate , sa ne crestem copiii si sa putem sa le oferim o viata frumoasa. La fel va doresc si voua. Suntem un pic in criza de timp , sa zic asa, caci avem nevoie de banii de pe garsoniera , deci trebuie s-o vindem cat mai repede. Copii mei sunt atat de rauti cateodata, alteori ma mir eu cat pot fi de ascultatori.. dar cred ca asa e cu toti copiii. La ora asta sunt obosita, copiii nu-mi dorm, am fost la soacra-mea si au tras un pui de somn dupa-amiaza de 3 ore ( Darius ) si 2 ore ( Cezara) asa ca acum mai au sa-si consume energia. Deja am scris mult , sper ca nu v-am plictisit cu mesajul meu. Imi place sa citesc despre copiii vostri, sa citesc ce mai fac, cum sunt ce si cat vorbesc. Marimira, voi fiind la primul bebe, intr-adevar e special sa-ti auzi copilul ca incepe sa vorbeasca. E special si la al doilea dar nu mai esti poate chiar atat de surprins de cate pot invata. Veti vedea voi... ca poate pe anul viitor una din voi va astepta inca un bebe... sau poate amandoua. Va pup si noapte buna. Ciau.