intirzierea limbajului

[oanadd]

se poate sa scrii, te rog, cu cratime? e foarte greu de urmarit ce scrii cand o faci, asa, doar cu spatii, fara cratime.

[lilith1]

Ceau fetele
Sincer acu eu as vrea o inregistrare cu cineva care sta toata ziua(+noaptea se scoala de vreo 5 ori sa bage biberonul cu ceai chiar daca o doare capu chiar daca...orice...) si vorbeste nonstop. Acu pe bune...eu n-am un simt al ridicolului prea mare)(hell sunt profa si mai vb si in punga cateodata :P dar nu stiu ce dreacu sa mai povestesc toata ziua.
Char...poate pune cineva pe youtube scheme sincere de "discutii" cu un copil de 1 an si 5 luni.. Merci

[adeluta75]

Eu am vorbit foarte mult cu copilul meu.Poate si din cauza faptului ca mai toata ziua eram singura ..ii spuneam tot ce faceam in momentul acela...mama spala vase...mama face de mancare..ii explicam si de ce trebuiesc udate florile ....nu stiu cat a inteles el, insa chiar vorbeam cu sotul meu cat de mult s-a schimbat copilul nostru de cand a ainceput sa vvorbeasca...uneori am impresia ca vorbesc cu un om mare,si are numai 2 ani jumate.
Vreau sa cred ca palavrageala mea a avut si ea rostul ei ,iar rezulatatele incep sa se vada de pe acum...
Chiar daca copilul nu poate sa vorbeasca,el retine informatiile cat poate el sa retina normal...deci fetelor vorbiti pana ragusiti

[fire]

Da Adeluta cred ca ai facut foarte bine. Copiii sigur invata chiar daca noi nu vedem pe moment ci doar peste cativa ani, copilul in momentul in care vorbesti cu el , ii explici ce faci ,inregistreaza iar atunci cand e mai mare si vede, simte sau aude ca se face un lucru sau altul stie de unde sa-l ia , e pregatit, undeva in subconstient recunoaste situatia. Si eu am procedat la fel, de cand erau micuti amandoi , le spuneam inclusiv cand ii imbracam ca uite acum mami iti da pantalonii, acum bluzita. Le spuneam ca-i duc la baita , le spuneam ca mergem in oras, tot, tot, desi erau niste ghemotoci care nu faceau altceva decat sa se uita mirati la mine . Evident , sa nu inteleaga sau sa interpreteze cineva ca eu vorbeam non-stop cu ei , nu, atat cat erau la mine in brate si cata vreme erau treji intotdeauna le spuneam cate ceva. Si pe mine Cezara ma uimeste cu seriozitatea ei , cu faptul ca , constientizeaza lucruri care poate nu mi-as fi dorit sa le constientizeze de asa micuta si din pacate ( sau din fericire ) ma intreaba si vrea amanunte asa ca nu mai pot evita un subiect sau altul prea mult.

[lilith1]