plang

[cristina2012]

Grija zilei de maine nu le-o poti lua. E bine pentru copil sa traiasca cu grija zilei de maine. Eu regret ca nu le-am bagat in cap de mici copiilor ca nu avem bani... ei au impreisa ca totul pica din cer cand vor ei si vaaaiiii, cand totusi vor prea mult... si ei intotdeauna vor mai mult. In ultimul an am inceput sa-i bat mereu la cap ca nu avem bani, ca nu pot lua prajituri ca nu voi mai avea bani de lapte, chestii de genul asta.
Mie mi se pare ca copiii se dezvolata cel mai bine atunci cand au ceva de facut pentru familie, cand simt ca e nevoie de ei, ca ei pot face ceva necesar familiei. Asta ii stimuleaza, ii face fericiti, le aduce un fel de implinire.
Daca stau sa ma gandesc, oamenii au nevoie sa realizeze ceva, incomparabil mai mult decat sa consume.

[oanadd]

eu sunt un om care traiesti din lucrurile pe care le realizeaza. ma hranesc cu bucuria asta de a fi terminat ceva, de a fi avut un sccues si asa am invatat-o si pe bria. i-am spus de multe ori ca nu avem bani, totul pornind de la o idiotenie. eu nu am vrut sa-i dau dulciuri sa manance si ii cumparam o punguta de jeleuri de unde primea cate unul dupa fiecare masa. altceva... doar cand facea ceva extra-mega. ii spuneam mereu cand cerea, nu avem babuti, dar cand o s avem imi spui si eu iti cumpar. acum intreaba: mami, poti sa-mi cumperi si mie nu stiu ce? asta dupa ce am umflat tiganul care vinde baloane in parc, in fiecare seara cate un borcanas din ala.
nici eu nu vreau ca copilul meu sa fie un razgaiat care sa creada ca lui i se cuvine totul. la noi toate chestiile astea au venit ca recompense sau cadouri cu diferite ocazii. si au fost ocazii, slava domnului. insa... imi amintesc cum mama nu avea niciodata bani sa-mi cumpere nimic. blugii erau prea scumpi, salariile mici... orice era prea scump. nici aerul daca nu ar fi fost gratis ar fi fost prea scump. tot timpul m-am uitat la ceilalti si erau atatea lucruri pe car mi le dpream... de la lucrurile mici cum ar fi o minge, pana la niste sandale mai fistichii cum se purtau pe vremea mea, sau un palton. ma uitam la ceilalti copii cum primeau, iar la mine... se intampla ca nici mos craciun sa nu existe. nu vreau asa ceva pentru copilul meu. niciodata. o prefer o razgaiata decat sa o vad cum se uita lung la ceva pe care nu o sa-l primeasca niciodata. acum ma amuza, micuta. cand vrea ceva vine si spune 'daca am sa fiu cuminte si nu ma mai smocai, nu-i asa ca o sa-mi cumperi si mie o masinuta din aia mare?' evident ca va avea si masina aia, cum as putea sa nu-i iau. insa va fi cu o anumita ocazie. ori de ziua ei, ori mos craciun, ori oricare alta zana care a vazut o fetita cuminte i-a dat-o cadou. imi place sa-i rasfat pe copii. sa-i vad cum se bucura pana la lacrimi de o jucarie, desi dupa aia nici nu o mai baga in seama. imi place sa-i vad tropain de de nerabdare si-mi amintesc de copilaria mea. ce diferente. de mnetalitati, de posibilitati, de gandire. si de resurse. eu si acum sunt ca un copil. imi doresc atatea lucruri... incet-incet vreau sa le fac sau sa le iau pe toate. si mi-am dorit intotdeauna sa am posibilitatea sa fac tot ce vreau din punct de vedere financiar. sper sa fie din ce in ce mai bine.

pentru voi

http://www.youtube.com/watch?v=o16uVon2NRQ

[oanadd]

ascult tchaikovsky si-mi bucur inima. ma plictisesc rau, acum ca briuta u mai este acsa. tot programul meu se invartea in jurul ei, iar acum ca nu mai e... mi-e greu sa ma obisnuies. cateodata doar stau. citesc. mi-am cumparat o carte noua. cam scumpa. cum ar putea oamenii sa mai citeasca cant o amarata de carte costa 500 de mii? ingrozitor de scump.
as vrea.... as vrea sa... as vrea sa mai simt...
imi povestea o prietena de o alta prietena, care poveste de iubitul ei.
spunea ca plutea cand punea mana pe ea. ce mult a trecut de cand nu am mai plutit si eu. as vrea ... as vrea sa zbor, nu sa plutesc. as vrea sa am aripi la spate si sa ajung la stele. ce dor imi e de fluturii emotiei.
m-am lasat dusa de grijile astea stupide, cotidiene, si am uitat sa traiesc. am uitat care e esenta vietii si care sunt lucrurile cu care ramanem la final. am uitat sa traiesc, in parte.
as vrea sa mai pot 'trai'. macar o data.
am vazut-o pe anca parghel, astazi, la tv. cumplit. m-a emotionat sincer taria cu care aceasta femeie lupta pentru viata ei. si eu care ma prostesc si ma pierd in niste detalii care, de multe ori, nici nu mai pare ca mai au valoare. paleste totul in fata necazului.
cu toate astea, sunt doar un biet on care doreste. doreste atat de multe lucruri, incat, de multe ori, nici nu le mai poate exprima pe toate, asa cum ar vrea.

pentru voi, printul igor.

http://www.youtube.com/watch?v=WahcTznCRm4&feature=related
(cititi versurile, sunt superbe)
si varianta full
http://www.youtube.com/watch?v=fmptWExyKEw&feature=related

[DRIANA]

Si eu simt ca uit sa ma bucur de fiecare zi, de fiecare clipa....si cand imi aduc aminte merg repede si-i strang in brate pe cei dragi, imi sarut copilul pana imi zice " gata, mamiiiiiiiiiiiiiiiii!!!!!!!!!!! ca ma albesti......"
Simt ca ne bucuram mai mult atunci cand vedem o marire de salariu decat cand privim un asfintit de soare frumos, peste munti....

[Cami-N]

Frumoasa muzica asculti! Prima piesa pusa de tine mi se pare speciala,un anume vers "fly on the wings of the wind" ma face sa ma gandesc la ce-mi doresc eu uneori.... Cred ca e normal sa fim doar oameni si sa ne dorim tot felul de lucruri,mai mari sau mai marunte...Daca nu ne mai dorim nimic,pentru ce mai traim?

[oanadd]

ascult muzica care imi bucura sufletul. ma doare undeva ca unora nu le place sau se amuza cand se gandesc la chestiile astea. eu sunt ca vantul. acum imi place ceva, mai incolo altceva. acum de exemplu ascult pe vh1 so 80's. roxete, michael bolton, bon jovi, tina turner... imi place. atat de mult...
cred ca e tarziu, ha bar nu am cat e ceasul. dar cred ca e tarziu. luminile vecinolor mei sun tinchise. la celelalte bloxuri de asemenea totul este stins. intuneric. liniste. doar eu singurica acasa... eu si cu umbra mea, asa cum obisnuiam sa spun acum o vreme. acum sunt doar eu. umbra e altundeva.. cine stie unde e. poate nici nu mai exista. poate nici nu existat vreodata. voi intelegeti ceva din ceea ce eu spun? eu nu. oricum ma simt excelent. ma simt nesperat de bine. daca as fi stiut ca viata la 30 de ani este atat de frumoasa nu mi-as fi dorit niciodata sa am 25, sau 27, sau 28, sau 18. mi-as fi dorit sa am 30. sa fiu asa cum sunt acum. lumea este a mea, iar eu pot sa fac orice imi doresc pe lumea asta. daca maine vreau sa plec in america, pot sa o fac. daca vreau sa ma imbat, nu vad cine ar putea sa m opreasca, daca vreau sa ma cert cu vecinii - placerea mea - o pot face fara probleme, daca vreau sa mai imi iau o diploma, de ce nu (am sa fac colectie in curand)... pot face orice. VIATA E LA PICIOARELE MELE, iar eu nu trebuie decat sa profit de ea. nu trebuie decat sa ma bucur de ea si sa vad numai partile bune. ciudat, de multa vreme nu mai iau in calcul decat ceea ce este bun dintr-o problema. restul....? garbege, nimic mai mult. anul viitor ma licentiez in drept. intrevad ceva stiinte politice la orizon. ma simt full de energie. ma simt excelent. as urca si eversetul daca as putea. e o idee nu? doamne, ce bine e sa ai 30 de ani! u as da cei 30 de ani ai mei pe 20 nici pentru o zi!!!!

domanelor - si domnilor - va doresc o seara minunata si plina de nergie, asa cum ma simt eu acum!!!

pentru voi:
http://www.youtube.com/watch?v=TyYMhFT78Ik

[Cami-N]

[oanadd]

nebunatico, ai ceva ganduri ascunse? sa le spunem la baieti? oare le-o placea?

si eu te iubesc mult.

[oanadd]

copilul meu frumos este acasa iarasi. o iubesc la nebunie. o plac asa cum este ea. mi se pare un copil absolut genial. un copil de exceptie. ma bucur ca este asa cum este si ii fac toate poftele. ma gandesc la perioada in care a fost bebelus. am urtat-o. si o urasc si acum. insa iubesc perioada asta, cand este maridoara, ne putem intelege, discutam amandoua, ne facem planuri si negociem. sunt constienta ca sunt subiectiva. ca o vad asa doar pentru ca este copilul meu, dar vreau sa cred ca nu este singurul motiv. ma uit la ceilalti copii. vad diferentele dintre ei. vad ce lucruri o intereseaza pe ea, la varsta la care altii nici nu stiu doua poezii distincte. vreau sa-i cultiv dorinta asta de a invata pe care o are. vreau sa-i ofer posibilitatea sa aiba la picioare tot ce-si doreste. o vad studiind la cambridge, sau poate ca ma'sa sa toulouse. numai ca fraiera de ma'sa a renunta pentru motivele gresite. as vrea sa nu fie niciodata nevoia de a alege gresit. vreau sa o ajut sa aleaga intotdeauna cele mai bune oportunitati si sa o pot invata ca viata trebuie bine echilibrata. o iubesc la nebunie. iubesc buclele ei blonde, iubesc gurita ei micuta, iubesc urechiusele ei dulci, ochisorii ei negri. iubesc totul la ea... totul.

[Mami_Malina]

oana ce frumos ai scris ultimul mesaj, se vede ca o iubesti mult pe fetita.