DE LA CINE INVATA COPIII SA TIPE?

[dragomir lucia]

si Stef al meu tipa cand vrea ceva.de ex se duce unde ii tin ceaiul si tipa.eu tot ii repet ceai,ceai ca sa invete cuvantul si sa ceara dar el tot tipa.la fel si cu altele.nu stiu unde a invatat el sa tipe,cred ca a descoperit singur si a vazut ca functioneaza.
mai nou la noi cand nu obtine ceva se enerveaza, tranteste ce are in mana si isi da palme in cap,urland bineinteles.prima oara a facut duminica,ne-am amuzat........dar vad va el continua asa,si ieri a mai facut o data.oare toti copii trec prin faze din astea?!?

[eledy]

Nu toti, dar nu trebuie sa treaca toti, ca-s de ajuns astia care trec, zic eu Copiii tipa din varii motive, si imitand, dar si ca sa obtina ce vrea, sa se faca auziti (ca mama sta toata ziua cu nasul in acte, tati e plecat, educatoarea vorbeste la telefon, situatia se repeta si maine...si tot asa pana devine obisnuinta, iar copilul nu mai poate cobori tonul), sa-si manifeste autoritatea, sa testeze limite, cum bine s-a spus, sa se auda (ca si eu uneori cant ca sa-mi aud vocea si chiar strig in gura mare cand merg la munte si ma simt in largul meu, voi nu?). Este normal, cred eu, ca un copil sa tipe, iar situatia va fi controlata de cine ii sta in preajma si cunoaste motivul. Grav e atunci cand copilul are o situatie speciala acasa: divort, neintelegeri intre parinti, frati mai mari agresati verbal de catre parinti. Apoi mai sunt si deficientele de auz, dar aici se adauga si deficiente de vorbire, lipsa raspunsului la stimuli auditivi si atentia indreptata asupra buzelor celuilalt.
Nu stiu ce sa-ti spun cu privire la comportamentul auto-distructiv, ma mai informez. Oricum in acele momente el intra in panica, ajunge la o situatie limita si nu ii poate face fata. Ca sa nu risti sa aiba mai tarziu depresii incearca si tu sa-i arati ca din orice tunel se poate iesi, ca orice problema poate fi rezolvata, ca e destul de puternic sa domine orice situatie. Revin oricum ca mai stau pe site, ai mei sunt plecati in vacanta.

[MihaelaStoiciuc]

Ati vazut ultima emisiune Supernanny? Mie mi s-a facut parul maciuca! Pai cum Dumnezeu a ajuns fetita aia in halul ala?!?! Urla si injura si tipa si tragea in toata lumea... Nu pot sa cred ca se poate ajunge la asa ceva - sunt sigura ca din indolenta...

[lianna]

Sunt si parinti care nu stiu sau nu vor sa se impuna si sa-l faca pe copil sa inteleaga ca exista reguli/interdictii peste care nu poti trece. Autoritar nu inseamna sa fii agresiv. Eu asta observ la copiii extrem de rasfatati si tiranici: parintii lor sunt extrem de permisivi. Ce credeti?

[mischaela]

pe de o parte ... as crede ca asa cum e tac-su' e si "plodu'" ...
poate comparatie e prea dura ... dar cainii si copii de obicei cam imprumuta caracterul stapanilor ... mai rar umbla persoana supraponderala cu tekel ... si nu ma refer numai la marime ...

[eledy]

Iti dau dreptate, mischaela, cea mai sigura metoda de educare este exemplul.
Am mai gasit eu despre agresivitatea la copii:
_atacul ca forma de aparare (il iau la bataie pe X ca sa nu ii vina ideea sa-mi ia jucariile)
_cruzimea ca etapa in dezvoltarea empatiei (daca il musc pe X il doare? cat de tare?)
Trebuie identificata cauza si:
daca cel mic reactioneaza violent pentru ca nu se simte sigur pe el, trebuie sa-i dai incredere, sa-l sprijini, dar sa nu-l ridici in slavi ca el vede ca nu e cum spui tu si isi pierde si increderea in tine, mai degraba sa-l ajuti sa faca fata diverselor situatii etc., ce am zis in postul trecut
daca agresivitatea are scopul de a testa limitele, trebuie ca reactia celui vizat sa fie cat mai naturala, adica pe masura durerii(nu razi daca te-a invinetit, nu incepi sa urli daca doar te-a atins). Aici intra si 'automutilarea', ori ca vrea sa descopere cat suporta el durerea, ori cat suporti tu sa-l vezi facand asta
daca e o forma de aparare, este nevoie sa afle ca nu toti copiii sunt interesati de jucariile lui si ca se poate face schimb, daca si el isi doreste ceva ce apartine altcuiva. Mai spun unii ca sa-l inveti sa imparta, dar...daca imi permiteti o parere personala...proprietatea e sfanta.
Cu 'cerutul' la mine a mers asta: i-am pus cam tot ce are nevoie la nivelul lui, totusi e frustrant sa traiesti in lumea oamenilor mari si sa depinzi de mama ca sa bei apa sau sa faci pipi. Se descurca singur si i-au trecut 'nabadaile'.

[dragomir lucia]

a trecut ceva vreme de la ultima mea postare dar situatia nu s-a schimbat...in sensul ca atunci cand i se refuza ceva Stef al meu se da cu capul de primul obiect ce-i apare in fata..perete,masa,piciorul meu,umarul daca-l tin inbrate, etc.
nu stiu de unde a invatat asta pt ca la noi nu se practica treaba asta...si nici nu cred sa fi vazut undeva...asa ii vine lui.sincer nici nu stiu cum sa reactionez....uneori i-l iau cu frumosul,alteori imi vine sa-l iau la palme....de explicat....ca nu-i bine sa-si faca rau...mai degraba vorbesc cu peretii...ce sa-i fac?

[eledy]

Prin asta n-am trecut, dar uite ce scrie 'la manual': copilul vrea sa se afirme si nu are rabdare din cauza autocontrolului inca imatur, so:
'este inutil sa incercati sa comunicati cu el'
'asteptati calm si cu un aer indiferent ca furia sa treaca'
'nu recompensati furiile, daca nu vreti ca ele sa se repete. Pentru a face sa dispara un comportament imposibil ca acesta, modul cel mai eficace este sa va faceti ca nu-l vedeti. Pentru ca a discuta cu el, a-i raspunde, a incerca sa-l calmati, a va supara, inseamna sa-i dati atentie si acesta este tot un mod de a-l recompensa. Atitudinea cea mai contraindicata insa, consta in a ceda, adica a da dreptate copilului ca s-a infuriat'

Acum, eu am postat din carte, sper sa vina si alte pareri. Nu ca nu cred in rezultat, dar nu ma incanta metoda, eu pe-ai mei nu i-am crescut inchizandu-i in camera lor sau intorcandu-le spatele.
Mult succes!

[adeluta75]

Cred ca este felul lui de a se revolta..unii copii tipa,altii arunca cu obiecte,altii lovesc pe altcineva.
Eu zic sa nu il bagi in seama o vreme,dar sa fi atenta sa nu se raneasca in asemenea momente ..poate,poate scapa de acest obicei.

[dragomir lucia]

mersi fetelor...da,asa fac de cele mai multe ori...ma fac ca nu vad,il ignor...problema e ca atunci cand se da prea tare si il doare vine repede la mine in brate sa-l alint...de aia nu pot ramane mereu indiferenta...si eu sper sa scape de obiceiul asta,nu suport sa-l vad dandu-se cu capul de tot ce vede pt ca nu-i convine lui ceva.
de cele mai multe ori incerc sa evit...dar ieri spre exemplu a luat doua pahare si s-a gandit el sa le ciocneasca...normal unul din ele a cedat si s-a taiat in cioburi...bineinteles ca i-am smuls din mana paharele....prima reactie sa se dea cu capul de ceva..era in pat ,norocul lui,dar cand a vazut ca e moale spatarul canapelei s-a dat jos ,s-a intins pe podea si a dat cu capul de ea....atunci am cedat si i-am dat una la fund....nu-i usor...dar ma starduiesc..nu sunt de acord cu bataia,eu nu am luat o palma de la ai mei....sper sa nu mai tina mult...daca nu la psihiatru de copii cu el.....asa ii zic mereu,parca e prea nervos....