La ce virsta au inceput sa citeasca si sa scrie?

[kittygreeneyed]

Baiatul meu cel mare a fost diagnosticat cu ADHD, asa ca va dati seama ca eu ii cautam mereu cate ceva de facut frumos si util, ca altfel isi gasea el Asa am ajuns sa "lucram" la litere si apoi silabe, in final, la varsta de 6.5 ani, cat are acum, stie sa citeasca aproape cursiv. Nu l-am obligat niciodata, dar lui i s-a parut o activitate (noua) interesanta. Pe langa el, a invatat si fratele lui mai mic cu un an, asa ca acum amandoi isi citesc unul altuia si, in plus, le place mult sa rezolve exercitii simple de adunari si scaderi.

Sunt si eu de parere ca ce invatam noi in clasa intai, acum se invata la grupa pregatitoare, asa ca acum majoritatea copiilor cam stiu sa citeasca atunci cand merg la scoala.

[SUNDUST]

[kittygreeneyed]

Am cerut si sfatul unor terapeuti... si au ridicat din umeri. Adica fac cum cred eu ca e bine....
Cunoscandu-l pe Adi, am considerat ca e mai bine sa mearga cu unele notiuni (chiar elementare, de altfel), pentru ca oricum nu va putea fi atent asa cum trebuie. Si intre frustrarea sigura (si a lui si a doamnei invatatoare) ca nu reuseste sa inteleaga mare lucru si probabilitatea ca se va plictisi la activitatile in clasa am ales a doua varianta... Oricum partea cu literele si invatatul cititului va trece repede, ca din cate stiu eu, nu se mai insista ca pe vremea noastra atata asupra ei, copiii invatand deja la grupa pregatitoare sa recunoasca literele, sa desparta cuvintele in silabe, etc.

[eledy]

Dureaza ceva timp dupa ce cunoaste literele pana incepe sa citeasca cursiv, fara sa silabiseasca. La fata mea a durat 2 ani(de la 2 la 4). Pentru un copil mai mare e mai usor. Un amic al ei a invatat literele la 6 ani si citeste cursiv la 6 ani si 4 luni, deci doar 4 luni a durat procesul. Nu ca-s mai dotati cei care invata mai repede sa scrie si sa citeasca, depinde mult de mediul in care se dezvolta. Ai mei n-au cum sa nu citeasca de mici ca mi-e casa plina de carti, de manuale_noi suntem studenti amandoi_, sunt obligati sa se care dupa noi pe la biblioteci. Cat sa fie de lipsiti de curiozitate ca sa nu intrebe ce sunt semnele alea? Din pacate in Romania nu este pusa la punct metoda predarii individualizate si mi-e tare teama pentru fata mea care peste un si ceva va merge la scoala. La gradi a avut noroc de o educatoare extraordinara care ii dadea mereu cate ceva de facut, sa nu se plictiseasca fata. Sper sa gasim si la scoala un pedagog cu experienta, altfel, la cat de mult se misca, vorbeste, intreaba, mi-e ca o exmatriculeaza. Cat despre ADHD nu cred ca e cazul sa vorbim la copii care se concentreaza cate doua ore pe un joc pe computer sau invata fara probleme sa citeasca. DIn cate stiu eu, la acest sindrom hiperactivitatii i se asociaza lipsa grava de atentie, deci imposibilitatea de a se concentra si de a invata sistematic. Spor la lectura!

[SUNDUST]

[eledy]

Ai mare dreptate in privinta aditivilor alimentari. Orice copil ar trebui sa manance sanatos, mai ales cei hiperexcitabili. TOTUSI, unui copil suferind de acest sindrom ii este foarte greu sa invete sa citeasca chiar si in clasa l, asistat de pedagog, daramite la o varsta frageda, asistat de mamica! Stiu ca am banuit si eu ca fata mea ar avea ADHD, dar, desi este un copil hiperactiv (nu doarme decat 7-8 ore pe noapte, nu mi-a mai dormit la pranz de cand avea vreo 4 luni, nu mananca pentru ca se plictiseste, se misca mereu, uneori si in somn), medicul mi-a spus ca are atentie distributiva si reuseste sa faca mai multe lucruri o data, asa ca sa-i dau mereu cate ceva de facut. Ba inca, ar fi si pacat sa nu las copilul sa invete atat cat cere si are nevoie. De aceea insist: diagnosticul se pune de catre neurolog, pe baza unor teste, atunci cand intr-adevar medicul de familie sau psihologul considera ca viata copilului este afectata. Daca nu e cazul la Elisa, care doarme si mananca atat de putin, iar daca o intrebi ceva...apoi pana pui intrebarea se catara pe dulap, scormoneste intr-un sertar, recita repede o poezie si, in sfarsit catadicseste sa-ti raspunda , zau ca nu cred ca-s multi copii diagnosticati cu ADHD in tara. Mai ales ca la 6 dimineata cand alerg eu cu fata in parc nu mai intalnesc mame cu copii.
Si fiecare copil se dezvolta in ritmul lui, nu poti sa treci peste etape, dar nici sa il limitezi. E clar ca un copil care stie sa citeasca are multe avantaje (si parintii lui asemenea). In opinia mea e absurd sa renunti la aceste avantaje doar ca sa nu fie plodul tau mai citit ca altii. Eu am rezolvat chiar azi-dimineata problema clasei l: o dau la liceu! Bineinteles tot in clasa l, dar la liceu de muzica, se va plictisi poate la abecedar, dar va invata sa cante la vioara.

[SUNDUST]

hiperactivitatea nu se diagnosticheaza in functie de nr. orelor dormite. sunt mai multe elemente care se iau in seama la punerea diagnosticului, dar niciodata nu se calculeaza timpul dormit ci cat poate sta locului pe scaun, daca duce o sarcina pana la capat sau in ce mod o duce, daca intelege sau nu sarcina primita. bineinteles ca unii sunt mai hiperkinetici decat altii.
va doresc succes in ceea ce vreti sa faceti pt. copilasi, insa nu uitati ca aveti nevoie de ajutorul specialistilor.

[eledy]

Mai, orice examen medical al copilului incepe cu 'cat doarme, cat mananca, cat invata?'. Asa se masoara efectele unei presupuse boli si mi s-a parut normal sa raspund la toate intrebarile medicului si sa ma las pe mana lui. Ce rost are sa trec peste autoritatea lui si sa ma adresez altcuiva daca plodul n-are nici o problema? Intr-adevar, a pus-o sa stea si n-a putut, a pus-o sa taca si n-a putut, a pus-o sa ordoneze niste obiecte, a reusit . Concluzie: nu e ADHD. Ca sa ma conving am luat si eu un manual si mi-am dat seama ca daca fata joaca sah, desi se fataie intruna, nu e ADHD. So, ca orice mama cu picioarele pe pamant i-am facut repede cateva copropara, am stresat-o strasnic cu program de somn, program de masa, am cautat programe pentru copii supradotati...Noroc ca mi-a trecut! Oricum, sunt dispusa sa-i mai gasesc cateva boli la moda. Pentru ca mi-e tare frica: daca are ceva si eu nu-mi dau seama la timp? Normal ca ma gandesc, dar ce sa-i spun unui specialist? Ca se misca prea mult pentru cat pot eu suporta? Ca vorbeste mai mult decat pot face eu conversatie? Atunci nu e problema copilului, e a mea.

[cristina_gl]

Ce varsta are fetita ta, Eledy?

[eledy]

Acum are 5 ani, pe cand ma dadeam eu de ceasul mortii ca ar avea ADHD avea 3 ani, era cam tot pe vremea asta ca imi amintesc ca terminase grupa mica(eu am dat-o mai devreme la gradi) si ma cam disperase educatoarea cu 'doamna, daca are ceva la glanda?', deci fuguta la Parhon si daca nu i-au gasit medicii nimic, i-am gasit eu. Dupa, am schimbat gradinita si a fost superbine, adica fata s-a integrat forte bine in colectiv si nu i-a facut probleme educatoarei, ea insasi o fire activa si deosebit de implicata in activitatile cu grupa. De aceea zic ca depinde de pedagog, daca este in stare sa ofere fiecaruia cate ceva sau are nevoie de o turma, si atunci e de vina ori copilul, ori educatia de acasa.
Referitor la educatia de acasa, ati observat ca in crese se mai si invata? Cand imi duceam eu fata...nimic...Baiatul vine insa in fiecare zi cu ceva cunostinte noi: parti ale corpului, culori, poezioare... Educatie timpurie?