Revista presei mele

[HappyHippie]

[DRIANA]

[HappyHippie]

Hopppaa...desi nu am mai intrat pe aici de multisor, si-a mai adus aminte cineva de ziua mea...multumesc frumos pentru urare !

[DRIANA]

Sa cresti mare!
P.S....motiv in plus sa intrii mai des....

[HappyHippie]

Avand in vedere noua mea pasiune, iata un articol pe acesta tema:

Bucataria cu povesti
Adina Scortescu
din Formula-As

Adevarul despre paine

Pe vremuri, oamenii mergeau la serviciu ca sa isi castige painea; astazi, muncim ca sa ne cumparam fileul de somon, ouale de prepelita, capsunile spaniole si ciocolata belgiana.
Eu nu am apucat painea rumena si calda pe care o coceau femeile acasa, dis de dimineata. Am prins doar painea comunista, care suferea de monotonie (alba, graham, fara sare) si de banalitate (cred ca numai desertul il mancam fara paine). Dupa Revolutie, am recurs la franzela mai putin palida, ambalata in asa fel incat sa nu se mai ingrijoreze mama ca pe painea noastra "au pus mana toti nespalatii". Dar pentru mine, cu cat o vad mai imbracata, cu atat mi se pare ca si-a pierdut acel vino-ncoa' ce te face sa-i adulmeci aroma, apoi sa-i rupi coltul si sa il mesteci cu satisfactie in drum spre casa. Cat despre painea deja feliata, o asociez de-a dreptul cu moartea pasiunii.
In ultimii ani, painea a fost taiata nu doar de pe lista de alimente permise a dietelor minune, dar si de pe lista de cumparaturi a celor in cautare de rafinament si varietate culinara. Painea intra la capitolul "si altele", alaturi de servetele, scobitori, sare si piper - sunt mereu pe masa, dar ajungi sa le apreciezi importanta doar atunci cand lipsesc. Painea este pentru mancare cam cum este soseta pentru incaltaminte: daca sosetele nu sunt rosii, cel mai probabil ca privirea si discutia se vor axa pe pantofi. Intre mese insa, painea deghizata in sandvisuri, covrigi, croissante si felii de pizza isi castiga dreptul la atentie. Dar esential ramane tot ce e pe paine, adica bucata de carne, branza sau salata. Ce-i drept, la noi, painea buna trebuie s-o cauti cu lumanarea; avem paine cu stafide, paine de secara, paine taraneasca, bagheta frantuzeasca, dar majoritatea sunt produse industrial: ori coaja e prea moale, ori miezul n-are gustul destul de bine definit. Sansele de reusita cresc doar daca dai de vreo patiserie mai scumpa, la Bucuresti, sau de vreo brutarie nemteasca, in Ardeal.
Cand am intrat prima oara intr-o "boulangerie" la Paris, m-am gandit ca-mi pot trai viata de-acum incolo mancand doar paine, fara sa ma satur sau sa ma plictisesc. In fata chiflelor cu migdale si curcuma, a batoanelor cu masline sau sunca, a baghetelor multi-cereale, aurii si crocante, a rotilor de paine taraneasca, inchise la culoare si patate cu faina, a franzelelor dense din secara, cu miere si scortisoara, m-am simtit ca un copil intr-un magazin Disney. Tot in Franta am aflat de ce o paine artizanala e intotdeauna mai buna decat cea industriala si de ce pretul ei poate ajunge cat acela al unui kilogram de carne.

Cum sa alegi o paine buna:

*In general, ca la orice alt tip de aliment, e bine ca lista de ingrediente sa fie cat mai scurta. Tot ce urmeaza dupa "faina, apa, drojdie, sare" e folosit ca sa prelungeasca durata de valabilitate a produsului, sa-i dea un aspect mai placut, sa ajute la cresterea aluatului sau la pastrarea unei consistente omogene. Exista tot felul de studii privitoare la aditivii alimentari, care sunt ori de-a dreptul nocivi, ori periculosi, numai in cazul in care se folosesc in cantitati mari; cativa au unda verde, dar decat sa memorati o lista de E-uri sau sa fiti mereu la curent cu ultimele studii din domeniu, e mai simplu sa-i evitati cu totul.
*Sarea (si eventual zaharul) trebuie sa fie in cantitate redusa (pe ultima pozitie a listei de ingrediente); idealul este ca sarea sa fie nerafinata, ca sa contina oligoelemente benefice organismului.
*Faina trebuie sa fie macar partial integrala. Cu cat este mai rafinata (adica mai alba ca zapada), cu atat painea este mai saraca din punct de vedere nutritional (majoritatea vitaminelor si mineralelor se afla in invelisul grauntelui - tarate - si in germenele de grau, care sunt eliminate in procesul de rafinare. Tot in acest mod dispar si fibrele, care sunt esentiale pentru un tranzit intestinal normal). Faina "fortificata" este atat de slaba din punct de vedere nutritional, incat a trebuit sa i se adauge vitamine si minerale pentru a-i creste valoarea. E bine sa o evitati, asa cum e bine sa mancati fructe si legume in loc de pastile cu multivitamine.
*Faina "perfecta" nu este doar nerafinata, ci si organica sau ecologica, ceea ce inseamna ca la cultura cerealelor nu s-au folosit pesticide si ingrasaminte chimice de sinteza.
* Semintele de in, dovleac sau floarea-soarelui sunt bune, pentru ca aduc un aport de acizi grasi esentiali, care scad nivelul colesterolului rau. E adevarat, au si multe calorii, dar decat sa mancati o felie de paine cu branza, mai bine ati cumpara o chifla cu seminte sau nuci.
Atentie:
* Nu toata painea inchisa la culoare este facuta din faina integrala. Multi producatori utilizeaza faina alba si coloranti alimentari.
* In general, cu cat painea expira mai tarziu, cu atat contine mai multi aditivi alimentari.

Aspectul si gustul unei paini bune:

* O paine din faina de grau trebuie sa aiba coaja crocanta si interiorul plin de bule de aer, ceea ce inseamna ca a fost lasata destul de mult timp la crescut. In nici un caz miezul nu trebuie sa fie cleios sau flasc.
* In cazul painii cu un aport important de faina din alte cereale (secara, orz, ovaz, orez) miezul trebuie sa fie mai dens, pentru ca, neavand un continut ridicat de gluten, aceste tipuri de faina nu isi maresc mult volumul atunci cand sunt lasate la dospit.
* Gustul painii trebuie sa fie dulceag-acrisor; desi e greu de descris, acesta e foarte specific si difera de la o brutarie la alta, chiar in cazul aceluiasi tip de franzela. (Gustul e atat de deosebit in comparatie cu cel al painii de fabrica, incat unii oameni organizeaza degustari de paine, dupa principiul celor de vin, branza sau ciocolata.)
* Painea trebuie tinuta intr-o cutie de paine (de lemn) sau intr-o punga de hartie. Plasticul o impiedica sa respire si ii inmoaie coaja.
* O paine buna, fara conservanti, se usuca atunci cand se invecheste, nu mucegaieste.

De ce painea buna este scumpa:

* Producatorii prefera faina alba pentru ca aceasta creste mai repede atunci cand intra in contact cu drojdie si apa; de asemenea, ea nu rancezeste la fel de usor. Prin comparatie, faina integrala este mai scumpa, deoarece stocarea este mai dificila, iar procesul de fabricare a painii mai laborios.
* In timp ce aluatul, intr-o brutarie traditionala, este lasat la dospit intre 6 si 12 ore (proces care ii dezvolta aromele), intr-o fabrica, acesta creste in cateva zeci de minute, economisindu-se astfel timp si bani.
* In majoritatea brutariilor traditionale, painea este fasonata manual.

[mary_lou]

Mie mi-a fost dor de tine...noule bucatar! Welcome back!

[HappyHippie]

Multumesc de primire...

Bucatar sunt de vreo 20 de ani, brutar sunt doar de cateva luni

Si ca sa continuam cu articolele pe aceasta tema:

POVESTILE PAINII

Dumbrava Sibiului. Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale "Astra". Un loc minunat in care vesnicia s-a asezat in tihna peste toate. Si nicaieri nu pare mai adevarata afirmatia lui Blaga cum ca "vesnicia s-a nascut la sat".
Omul si-a pus amprenta asupra lucrurilor o data pentru totdeauna, iar matricea spirituala a poporului roman se vede reflectata puternic in fiecare detaliu, in fiecare colt de natura si in fiecare obiect. Strabatand in cateva ore atatea spatii si atatea veacuri de istorie am simtit dintr-o data cum "mi se sparie gandul", aidoma vechiului cronicar, si m-am intrebat daca un astfel de muzeu nu este doar un substitut al invesnicirii. "Dar muzeul e viu si in fiecare zi e altfel", mi-a spus la un moment dat Mirela Lebu, directoarea muzeului, in timp ce imi arata interiorul uneia dintre casute.

Se modeleaza testul sub forma unei palarii

Cu o imaginatie extrordinara si cu o pricepere pe masura, dupa cum aveam sa descopar la fiecare pas, taranii au descoperit inaintea noastra "modernitatea". Bunaoara, "cuptoarele cu microunde" – povestea ceva mai tarziu profesorul Ilie Coltor, zambind, in timp ce-mi explica sistemul dupa care functioneaza testul – au fost inventate cu sute de ani in urma. "Imi amintesc si acum gustul painii, asa cum se mai facea inca pe la noi, in zona Craiovei, cand eram copil, coapta la testuri, aceste cuptoare cu microunde traditionale, dupa cum v-am spus. N-am mai gustat niciodata ceva la fel de bun. Taranii gateau mancarea extrem de sanatos, pentru ca ei stiau, dupa cum afirma si anticul Hipocrate, ca sanatatea lor depinde de ceea ce mananca. Noi am pierdut acest exercitiu de gandire."

Cu ajutorul unui bat se gaureste testul

Am mers impreuna sa-mi arate la fata locului unul dintre testurile pastrate in muzeu. "Testul era facut din pamant, din lut. Il framantau femeile cu picioarele pana cand se puteau face din el niste musuroaie mari, scobite pe dinauntru." Mi-am imaginat un intreg ritual prin care talpile femeilor atingeau pamantul din care avea sa se faca apoi painea "cea de toate zilele". Un extraordinar schimb de energii in care fiinta umana se umple de misterul pamantului, iar femeia, la randul ei, ii sopteste acea taina pe care "nimenea n-o stie, nici Dumnezeu", din poezia lui Blaga. In felul asta, painea coapta acolo, intre pamant si cer, pare sa devina din nou legamantul omului cu dumnezeirea. Si nu intamplator, aluatul framantat si el tot de femei era din cel nedospit, amintind de azima din Vechiul Testament.

Painea se coace pe jarul de sub test

"Cand se uscau, musuroaiele acelea de pamant erau strapunse cu o bara de metal sau de lemn si erau ridicate. Dedesubt se facea focul, iar acolo, direct pe cenusa, era pus aluatul. Cenusa este extrem de benefica pentru tranzitul intestinal, iar taranii stiau asta, asa cum stiau si ca painea trebuie facuta din faina amestecata cu tarate, mult mai sanatoasa decat aceasta alba pe care o mancam noi astazi. Nici drojdie nu se punea in coca, pentru ca fermenteaza si o strica mai repede, iar femeile pe-atunci nu aveau vreme sa stea sa gateasca prea des. Cand faceau paine era pentru mai multe zile, iar azima rezista mai mult timp.

Asezau aluatul direct pe cenusa si il intepau cu furculita, ca sa nu se umfle, in semn de cruce. Vara, femeile ungeau painea cu zeama de rosie de la care ramaneau pe deasupra semintele, iar coaja se facea crocanta si extrem de gustoasa. La sarbatori, in loc de zeama de rosie o ungeau cu galbenus de ou, ca sa fie mai frumoasa."

CREATIE

Testurile se construiesc din pamant nisipos, amestecat cu balega si apa. Dupa ce femeile il bat foarte bine in picioare, il modeleaza sub forma unei palarii. Il lasa sa se usuce doua-trei zile la soare si apoi testul este dat cu var. In unele zone, cuptorul se asaza pe frunze de brusture, iar de jur imprejur se infig flori sau ramuri verzi. Pentru a aduce bunastare, testul trebuie stropit cu vin. Se pot coace in interior nu numai paini, dar si mamaliga si fripturi.

MAGIE

Pentru romani, testurile nu sunt simple cuptoare, ci se pot transforma, intr-o anumita zi din an, in adevarate arme. Este vorba de sarbatoarea Ropotinului (sarbatoare cu data mobila, ce cade in a treia saptamana de dupa Pasti). In acea zi se fac cat mai multe testuri, existand credinta ca fiecare poate sa omoare cate un drac. Prin forma sa de caciula, testul are puterea de a tine necuratul in interior, il arde cu foc si acesta nu mai are cum sa scape.

[HappyHippie]

Ok, asta n-o sa fie un articol obisnuit ci un fel de anunt pe care nu am stiut unde sa-l pun in alta parte.

Deci, despre ce este vorba:
Anul trecut am fost in vacanta in Tara Hategului si am fost placut surprinsi de frumusetea locurilor si de atitudinea oamenilor. In consecinta am incercat sa gasim un loc pe care l-am putea cumpara pentru a ne putea muta acolo.
L-am gasit, este un teren de 2.1 ha, dar pretul lui este prea mare pentru puterea noastra financiara, 3.5 euro / mp., asa ca m-am gandit sa mai gasesc inca 3 familii ( preferabil cu copii maricei ), care sa doreasca sa se mute acolo, pentru a forma o comunitate mica, orientata spre traiul simplu si ecologic.

Deja am gasit o astfel de familie si deci ar mai trebui inca cel putin una, preferabil 2, pentru a pune in aplicare acest proiect. Desigur ca am putea sa luam si mai putin, da' e pacat, locul isi va pierde din farmec si in plus, nu se stie ce vecini am avea.

Terenul este perfect plat, marginit pe una din laturi de un rau si o padurice. Pe teren se afla multi pomi fructiferi, stalpii de curent electric inconjoara acest teren, apa potabila este deja pe teren ( gratis ), exista semnal de telefonie mobila si posibilitatea de telefon fix, cablu TV sau internet ( in caz ca se doreste acest lucru ). Terenul se afla la un km de drumul european, iar caile de acces intre satele comunei sunt perfect asfaltate.

Pentru cei interesati, puteti vedea cateva imagini aici: http://picasaweb.google.com/minimicrorc ... slideshow/

Deci daca sunt astfel de familii pe aici, ce doresc sa se rupa de tot oras, de Bucuresti si sa ia parte la acest proiect, ii rog sa imi scrie la: redteamracing@yahoo.com sau chiar si aici, eventual pe pm.

[mamiy]

Vis,nu alta!!!!! Dar de unde bani?????

[oare]

ma insel eu, sau chiar e Biserica de la Densus?
eu sunt ,,hunedoreasa'' de aproape 4 ani si inteleg de ce ai opta pentru o astfel de zona. merita!
daca esti dispus sa optezi pentru ceva asemanator...am ochit eu un teren langa hd :)