Sunt din 73, in curand implinesc 35 de ani. Nu mai sunt a pustanca, deci. Am o fetita de sase ani, si,...ei bine, aici e aici: un concubin, tatal fetitei mele, de care ma mai leaga doar copilul. Dar nu, hai sa nu exageram: simt prietenie fata de el, si cateodata ma apuca tandretea, si e ca si cum l-as iubi. Ca si cum...
Sunt constienta ca am gresit, insa pot spune sincer ca tot ce am facut a fost din dragoste. Am crezut ca este ceva important intre mine si acest coleg, iluziile mi le-am pierdut putin cate putin... Nu l-am mai inselat vreodata pe tatal fetitei mele si nici n-am crezut ca se va intampla.
Inainte am mai avut relatii mai scurte sau mai lungi, el (colegul) este al saptelea barbat din viata mea (am considerat si greselile de-o noapte din tinerete
![zambet larg [:D]](./images/smilies/bigsmile.gif)
) Nu stiu daca e mult sau putin, cert este ca sunt tot naiva, se pare ca n-am invatat mare lucru din experientele prin care am trecut. Asta este.
As vrea de acum sa m ocup mai mult de ai mei, sa fiu si cu sufletul acasa. Au resimtit din plin schimbarea mea, si asta n-am sa mi-o iert niciodata
Interesanta idee, Jeanina, cu messul. As putea incerca, dar...e ziarist, ca si mine. Are mintea ascutita, minciuna o simte de la distanta, iar noi am discutat mult pe mess, si ar fi posibil sa ma recunoasca... De altfel chestia asta cu messul imi aduce aminte de un film cu Halle Berry si Bruce Willis cand ea era ziarista, el seful unei companii...poate l-ati vazut...