by oare » Thu Mar 13, 2008 12:02 am
bun gasit, dragi prieteni, si multumim de urari!
va dorim si noi o primavara frumoasa, cu mult soare, sa fiti sanatosi si...cuminti!
noi ne-am intors sambata acasa; de fapt am ajuns abia duminica dimineata (culmea a fost ca am intarzaiat cam o ora din cauza unui accident la 40 de km de hd).
in primul rand trebuie sa va spunem ca in Irlanda, cel mai mult si mai mult ne-a placut de finuta noastra, Mara: e o fetita frumusica foc si cuminte, cuminte - daca nu am fi fost noi pe acolo nici nu ai fi crezut ca e un bebe in casa; de fapt, daca ne gandim bine, si Sanzi a fost cuminte...doar eu am facut nazbatii, dar numai ca sa aprecieze parintii Marei ce copil cuminte au!
primul nostru zbor cu avionul s-a facut remarcat prin plansetele mele. tinand cont insa ca la intoarcere am dormit tot drumul, mami o pune pe seama oboselii (am plecat dimineata spre Budapesta si am mai stat si in aeroport cateva ore) si a faptului ca am zburat noaptea.
ajunsi in Irlanda, am fost sa vedem Atlanticul la Giant's Causeway (locul are o poveste frumoasa: se spune ca in Scotia locuia un urias mai mare decat cel din Irlanda si intre ei era un permanent razboi; intr-o zi, uriasul scotian a hotarat sa treaca peste podul care unea cele doua tari si sa-l bata pe uriasul irlandez, care a aflat si i-a povestit speriat sotiei sale - acesta insa a venit cu un plan istet: si-a imbracat sotul in haine de copil si i-a spus sa pretinda ca doarme. cand a venit scotianul tunand si fulgerand, ea l-a certat ca face galagie si-i trezeste copilul si i-a spus ca sotul ei nu e acasa; nevenindu-i sa creada, scotianul a intrat in casa si l-a vazut pe irlandez dormind...si chiar a crezut ca e bebe de urias si s-a intrebat: ,,daca bebe e asa de mare, tatal cat de mare e?!?'' . apoi a fugit rupand pamantul de teama sa nu fie prins pe acolo...de fapt a rupt podul care unea cele doua tari. asa se face ca locul cu pricina e considerat piciorul acelui pod, si se pare ca si in Scotia exista ceva asemanator.)
aproape de Giant's Causeway se afla si Stone Age, ruina unui castel in care Sanzi s-a simtit ca o printesa si a privit spre ocean sperand sa vina printul ei...oricum ar fi, nu se poate spune ca duce lipsa de imaginatie...
in drum spre casa am vizitat Bushmills, cea mai veche distilerie din Irlanda (si probabil ca si din lume, lucru pe care mami l-ar fi aflat cu siguranta daca eu nu i-as fi amintit cat de plangacioasa pot fi). de acolo si-au achizitionat mami si tati niste paharute frumoase din cristal, magneti de frigider si ciocolata...doar atat si tot din cauza mea...
cam atat pentru azi...urmeaza partea a doua, cu botezul Marei, partea a treia cu plimbarile prin Belfast si...poze...cand le vom recupera si le va posta mami si in album.
pupici si noapte buna!
a fost o zi...cand se putea sfarsi...
![[pupi]](./images/smilies/pupic.gif "Pupic")
![[floare]](./images/smilies/floare.gif "O floare din partea mea")
