Depresia postpartum

[Marinela72]

Implinita nu...dar, o spun mereu, mi-e dor de anii aia fara de griji...Si pe care cu siguranta nu ii voi mai intalni niciodata.
...azi e din nou gri desi soarele de afara tine sa imi spuna altceva. Ii simt lipsa lui Adi, am nevoie de el aici, ma coplesesc deciziile pe care trebuie sa le iau pentru casa, drumurile, alergatura. Sunt furioasa si i-am si spus-o...aseara nu am putut vorbi la telefon, nici azi. Reprosuri...atat.

[Cami-N]

Offf,imi inchipui cat iti e de greu! Am trecut prin asta si Dan era langa mine in orice clipa,el a facut cam totul,eu doar am facut unele alegeri,gateam zi de zi pentru meseriasi,le mai cumparam unele materiale,dar el facea grosul......Trebuie sa fii tare,sa te gandsti ca si el sufera ca te chinui singura! Multa rabdare iti doresc si multa forta.o sa treaca si asta!

[oanadd]

sunt zile de reprosuri si zile de iubit. azi poate e ziua iubirii, dar sa te miri daca ziua iubirii va veni cand nebunia cu casa se va termina. eu aveam impresia ca nu se va termina niciodata santierul din casa... ca va dura la nesfarsit. asa ca te inteleg perfect. insa tu sa nu uiti ca si reprosurile se fac tot din dragoste. altfel nu ai vrea sa reprosezi. te pup si ai rabdare.

[gacris]

[Marinela72]

Primavara...nu pot sa nu ma gandesc. Zilele astea trebuia sa devin iar mama. Mi-am tot promis ca nu ma voi mai gandi la asta, nu are rost, e prea trist, deprimant, aiurea...mi-am tot promis, dar nu ma pot tine de cuvant.
Cuvintele sunt seci, ma simt vinovata pentru ceea ce s-a-ntamplat, chiar daca stiu bine ca nu as fi putut face altceva, ca nu a depins de mine, ca nu am avut libertatea de a alege. Si totusi...vinovatia exista.
Stiu ca unele lucruri nu se mai pot intoarce inapoi, ca nu mai pot fi schimbate...Oare de ce nu ne da D-zeu sansa asta?

[oanadd]

pentru ca am uita sa apreciem ceea ce avem langanoi. nu ne-ar mai pasa si am crede ca mereu am putea da timpul inapoi sa stergem cu buretele.
e greu, te inteleg atat de bine... dar tu esti deja mama, mari. si esti o mama minunata. esti o femeie minunata si o sotie minunata. esti un om minunat iar eu ma bucur sa te cunosc. hai, fruntea sus micuta mea, si fii vesela pentru toate celelalte motive care te fac sa zambesti.

[Marinela72]

Multumesc, Oana...si eu ma bucur ca te-am cunoscut, a contat mult ca in zilele alea cineva, o persoana straina practic, a fost alaturi de mine...este greu sa gasesti pe cineva sa rupa cateva minute din viata lui pentru tine...e din ce in ce mai greu...din pacate.
A trecut...ma gandeam ca acum 6 ani, tot in perioada asta, am aflat ca voi fi insarcinata. Vezi, de fapt depinde la ce te raportezi...depinde de ce vrei sa vezi: partea plina sau partea goala, bucuriile sau necazurile, momentele bune sau mai putin bune din viata ta.
Asta mi-as dori sa pot face: sa nu mai iau in seama micile piedici si sa privesc tot ceea ce este bun si frumos, reusitele, sa nu ma impiedic si sa dramatizez la fiecare hop...
O provocare pe care merita sa o incerc si cine stie...poate intr-o zi voi avea putere sa trec peste toate cu zambetul pe buze, voi avea chibzuinta de a invata din fiecare esec cate ceva si mai ales ca pot avea mai multa incredere in mine.
Va pup, o primavara minunata si frumoasa ca voi!

[Cami-N]

E destul de greu sa vezi mereu doar partea plina a paharului! se mai intampla sa vezi si golurile din viata...Nu stiu ce simti tu ,recunosc, Oana te intelege mai bine,eu n-am pierdut nicio sarcina din fericire....oare daca ai putea intoarce timpul..ce-ai putea face? Doar sa suferi din nou...nu sta in puterea noastra sa controlam lucrurile astea....deci gandeste-te ca asa a vrut Dumnezeu...numai el poate hotari asta... Draga Mari...vine ziua mamei...imbratisarea Alexandrei iti va sterge gandurile negre...pe mine ma topeste imbratisarea puiului meu, si cand il mai aud...mami..te ubesc .... iti inchipui ce simt... Deci....zambeste draga mea!

[Marinela72]

Zambesc...eu zic ca destul de mult avand in vedere ridurile care mi s-au format in jurul gurii.
Ma bucuram ca usor, usor casa prinde contur...inca nu stiu ce si cum va iesi dar parca ceva s-a luminat acolo. Apoi iar vine cate o veste care te da peste cap...de data asta ceva legat de facultate. Cineva de sus s-a gandit sa schimbe iar metoda de examinare pentru licenta, pentru a treia oara de la inceputul anului universitar. A fost prima data vorba despre o lucrare de cercetare si sustinerea ei, apoi s-a spus ca examenul va fi grila, cu pana la o mie de intrebari dar grila totusi...s-a renuntat si ieri s-a anuntat ca vom sustine 2 examene elaborate, scrise adica... Imi vine sa las balta tot, ma gandeam ca scap mai usor, am obosit sa invat...am obosit...
O zi minunata ca voi, la multi ani!

[Marinela72]

...si ai dreptate Cami, nimic nu ma poate umple de bucurie mai mult ca imbratisarea puiului meu. Mai ales cand se uita in ochii mei si spune: Te iubesc mami, la multi ani!