Avortul

[mamiy]

Fetelor
Vad ca fara sa vreau am declansat o mica... disputa!
Nu tb sa va suparati: nici una, nici alta; fiecare avem parerile noastre, opiniile noastre... E greu pt cei care au gresit, pt ca, pana sa obtina iertarea, drumul drept, orbecaie si se zbat sa ajunga la un liman..
Am mai spus inca o data: nu invinuiesc preotul, ci pe mine, cea care a gresit; atat doar ca ma asteptam la mai multa intelegere din partea lui, a preotului.Poate canva, o sa-mi gasesc linistea sufleteasca...
dar pana atunci haideti sa speram in D-zeu si sa-l rugam sa fie alaturi de noi!
Va pup pe toate si va urez toate cele bune!

[adeluta75]

OOO..ASTA DISPUTA? atunci nu ai vazut altele si mai si aici pe forum
Inca nu ne-am luat de par..si nici nu cred ca avem de ce...eu chiar din contra ,o apreciez pe ahava ca e asa directa...
Tu lasa pacatele acuma ...eu te rog sa te concentrezi la sarcina, si sa te bucuri de ea din tot sufletul...si sa scapi cu bine...

[gacris]

Sunt de acord cu Adela!

Tu acum trebuie sa fii linistita,sa te gandesti doar la pe care in curand il vei strange in brate...gandeste-te ca daca Dumnezeu te-a binecuvantat si porti acolo,in burtica,o minune,inseamna ca deja ti-a fost iertat pacatul.

Ai grija de tine si de puiutul din burtica.

[oare]

o sa consemnez si eu experienta mea. am mai avut tentative insa nu mi-au iesit...nu am putut.
de o luna si ceva ma pacalesc singura ca voi uita sau macar ca nu-mi voi mai aminti de nu stiu cate ori intr-o zi. faceam parte si eu din categoria celor care spuneau ca nu vor face niciodata avort. cand l-am facut, in prima faza, am incercat sa caut argumente. mi-am dat seama repede ca sunt inutile: nu voi scapa niciodata de remuscari.
cum am ajuns sa fac ceea ce am spus ca nu voi face niciodata? am la activ doua nasteri prin cezariana. a doua a fost in urma cu un an si 3 luni si dupa ea mi-am revenit foarte greu. cezariana nu a fost un moft in nici unul din cazuri. dupa a doua cezariana dr mi-a spus ca a fost o decizie buna: uterul era foarte subtire si daca asteptam sa nasc normal mai mult ca sigur s-ar fi rupt, deci as fi ajuns tot la operatie. mi-a legat si trompele pentru ca a considerat ca o alta sarcina ar fi foarte riscanta. si cu toate astea am ramas insarcinata la 1an si 1 luna de la nastere. e o chestie pe care nu o voi intelege niciodata: sunt atatea femei care trebuie sa-si desfunde trompele pentru a ramane insarcinate si tot nu reusesc, iar eu am ramas chiar si cu ele legate. nu mai spun ca dupa prima nastere am ramas destul de tarziu insarcinata. stiindu-ma cu trompele legate ma gandeam cu tristete ca poate peste cativa ani mi-as mai fi dorit un bebe si ca nu-l voi putea avea...ai grija ce-ti doresti, ca s-ar putea sa primesti...cam asa s-a intamplat si cu mine.
cand am aflat ca sunt insarcinata, desi stiam riscurile, mi-am dorit sa fie extrauterina...se intampla in cele mai multe cazuri atunci cand trompele sunt legate. as fi scapat in felul asta de o parte din remuscari, as avut o scuza.
probabil ca din punct de vedere material ne-am fi descurcat si le-am fi oferit strictul necesar copiilor. m-am gandit insa la ce ar fi fost in mintea celorlalte doua: Sanziana face eforturi mari sa inteleaga ca Sorana e mai mica si are nevoie de mai multa atentie; si nici nu e de condamnat - pana la urma e si ea un copil. despre Sorana ce sa mai spun? de fiecare data cand o vede pe Sanzi in bratele mele alearga si isi face loc cu manutele intre noi doua.
m-am gandit si la riscurile care ar fi putut sa apara in timpul sarcinii sau la nastere si nu mi le-am asumat: erau prea multe in joc.
se pare ca inca mai caut involuntar argumente: e singurul mod in care pot merge mai departe. la preot nu am fost - poate ca ar trebui sa o fac; am si eu experiente negative dar si pozitive.
cate ganduri imi trec prin cap? e greu sa le amintesc pe toate. e suficient ca de fiecare data cand Sorana imi da gurita sau imi zambeste sau plange ma gandesc ca acelui copil nu i-am oferit sansa de face toate aceste lucruri. si doare rau!

[agi_ro]

[agi_ro]

[Carmen L.]

[roxana30]

Buna fetelor,
Cred ca cel mai mare pacat pe care il poate face o femeie prin proprie vointa este avortul.Cu ce drept poti lua viata unei fiinte care nici macar nu s-a nascut?
Ar trebui pedepsite aceste femei deoarece altele isi doresc copii si nu pot face iar ele le curma viata.

[cristina2012]

Nu de razbunare este nevoie, ci de indrumare, de sustinere inainte dea comite fapta, sau dupa, pentru a se vindeca in suflet, asa incat sa inteleaga cat de mult au gresit si cat de impovaratoare e fapta lor si astfel sa nu mai repete cu niciun chip gresala.

In Biserica Ortodoxa, molitva care se face al 40 de zile pentru iertarea femeilor care au facut avort este plina de intelegere, indrumatoare si cuprinde rugaciuni de iertare si e vindecare a sufleului si trupului.

[fire]

Fara suparare Cristina, nu vreau sa fiu ipocrita dar vad ca esti credincioasa. Eu dupa normele obisnuite ortodoxe pot fi considerata o pagana pentru ca nu ma duc la biserica, nu ma rog, decat foarte rar dar asta nu inseamna ca nu am un Dumnezeu. Chestia asta cu biserica e uneori sireata. Biserica face slujbe, molitve, masluri dar... pana la 40 de zile nu ai voie ca cica esti murdara si pacatoasa, cand esti pe ciclu cica nu ai voie sa intri in biserica, dupa ce nasti ( o experienta unica ) nu ai voie sa pasesti in biserica pentru ca esti considerata " murdara " . Biserica asta ne considera cam murdare , nu crezi? Daca unul se spanzura sau un copil se naste mort nu-i face slujba... hai s-o mai lasam cu biserica la o parte pentru ca din pct. meu de vedere in multe privinte a ramas in secolul 1. Inteleg, ca fiind credincioasa doresti sa dai sfaturi si sa ajuti prin prisma acestui lucru. M-am enervat si indignat un pic NUMAI la gandul ca biserica in sine din pct. meu de vedere nu face asa multe pe cat cred unii si altii. Are lacune serioase.