multam, multam frumos!
v-ati gandit vreodata cine face regulile vietii pe care o traim? e greu sa traiesti luber, cel putin eu asa simt. trebuie sa impaci mereu pe altii, care zilnic mai inventeaza reguli care sa ne ingusteze existenta. nu poti sa spui ceea ce simti de frica ca cineva se va simti ofensat. nu poti sa faci ceea ce simti pentru ceilalti, oamenii din jurul tau, poate cei care conteaza in viata unui om, se vor simti lezati sau existenta lor va fi un pic turmentata.
off, cat ii invidieaz pe tiganii mei care fac caramizi. liberi ca pasarile cerului.... liberi si fara prejudecati prea mari. regulile lor sunt simple. statice, chiar. ma uimeste ususrinta cu care isi accepta soarta. iertarea vine asa de simpu...
eu cand am incetat sa pot ierta? cand m-am imbacsit in negura asta a conventiilor? am inca reminescente puternice in libertinaj insa simt cum incet-incet conventiile societatii ma prind in mrejele lor. mi se pare ca totul este alfel desi daca staui sa ma uit mai cu atentie, regulile sunt aceleasi.
cred ca din dorinta mea de libertate vine si incapatanarea asta de a face altceva. de a deveni propriul meu sef. me and only me.
familia... eu, vrabiuta mea iubita si adita. dar daca ispita se baga intre noi? de ce sa nu-ti urmezi dorintele?
vreau sa traiesc liber, sa fac tot ceea ce-mi trece prin cap, sa sarut un barbat daca asa am chef si sa nu mai imi pese daca ceilalti se supara de remarcile mele rautacioase.
pentru voi
http://www.youtube.com/watch?v=ZVQvd6DAztE